Uniunea Europeana ii va da in judecata pe cei care muncesc prea mult

Miercuri, 08 Noiembrie 2006, ora 04:46
2160 citiri

Marea Britanie si aliatii acesteia au repins, marti, presiunile francezilor pentru limitarea dreptului cetatenilor de a lucra peste limita de 48 de ore, pe saptamana, disputa blocand, totodata, alte propuneri pentru modificarea legislatiei muncii in UE, informeaza Reuters.Franta, Italia, Spania, Grecia si Cipru au blocat o propunere de compromis facuta de Finlanda, care asigura presedintia rotativa a Uniunii Europene, pentru reformarea directivei referitoare la timpul de lucru, pentru ca au solicitat ca Marea Britanie sa nu mai aiba, pana la urma, dreptul de a opta daca aplica sau nu aceasta politica.

Ministrul finlandez de finante, Tarja Filatov, a declarat ca nu se va putea solutiona aceasta chestiune in cadrul actualei intalniri. "Trebuie sa observam ca mai exista o minoritate de cinci state care doreste ca posibilitatea de optiune sa fie suspendata si care poate bloca negocierile, prin urmare cred ca nu are niciun rost sa incercam sa rezolvam aceasta problema, nu in cadrul acestei intalniri", a declarat oficialul finlandez.

Unul dintre obiectivele reformei legislative este sa reglementeze mai bine derogarile de la plafonul de 48 de ore, stabilit prin legislatia europeana, pe care le pot negocia patronii, individual, de la un caz la altul.

Aceste derogari, in principiu exceptionale, cunoscute inca sub denumirea engleazeasca "opt out", sunt considerate abuzive in Marea Britanie.

Inca de la deschiderea acestui dosar, divizarea mebrilor UE din punct de vedere social a impus doua tabere. Una dintre acestea, reprezentata de Paris, doreste suspendarea progresiva a acestor derogari, in numele protectiei muncitorilor. Cealalta tabara, reprezentata de Londra, refuza abolirea derogarilor, in numele libertatii de alegere si al competitivitatii economice.

Compromisul propus de Helsinki incerca, in special, datorita altor forme de flexibilitate, cum este calculul timpului lucrat in total intr-un an, sa faca mai putin atractiv recursul la derogari individuale. Aceasta propunere era departe de a obtine unanimitatea.

Comisia Europeana va lansa, cat mai curand posibil, actiuni in instanta impotriva membrilor Uniunii Europene care incalca limitele duratei saptamanale de munca, de 48 de ore, a declarat comisarul european pentru munca, Vladimir Spidla, citat de Reuters.

Comisarul european pentru munca, Vladimir Spidla, a pledat in favoarea respectarii procedurilor. "Trebuie sa fim logici, in cazul in care o tara nu respecta prevederile tratatului, trebuie sa initiem actiuni in instanta impotriva ei", a declarat, in cadrul conferintei de presa dupa intalnirea ministrilor, Spidla. "Trebuie sa actionam cat mai repede posibil", a adaugat Spidla.

Romania nu intentioneaza sa aplice derogari la directiva privind limitarea programului de lucru

Romania nu intentioneaza sa aplice clauza de opt-out in privinta programului de lucru, sustine ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei, Gheorghe Barbu, prezent marti la Bruxelles, in calitate de observator, la reuniunea omologilor sai europeni consacrata directivei privind limitarea programului de lucru.

Totusi, daca in urma negocierilor purtate la nivelul UE clauza de opt-out va fi mentinuta, Gheorghe Barbu nu a exclus posibilitatea ca la un moment dat piata muncii din Romania sa impuna o nevoie de flexibilizare mai mare si, cu acordul partenerilor sociali, in primul rand, sa fie nevoie de o astfel de clauza si in cazul tarii noastre.

Nu este o problema numai a Romaniei, ci a intregii Uniuni Europene, la fel cum nu este nici problema perioadelor inactive din programul de garda in care lucreaza medicii si personalul din serviciile de urgenta. In Romania aceste perioade sunt considerate perioada de munca, deci poate fi considerata o chestiune rezolvata, a adaugat ministrul muncii.

Referitor la propunerea presedintiei finlandeze a UE privind modificarea directivei, ministrul Gheorghe Barbu a mentionat ca aceasta propunere vizeaza reducerea perioadei de lucru, in conditiile in care, la ora actuala, prin clauza de opt-out se ajunge la 78 de ore de munca saptamanal in unele state membre, iar clauza se aplica mai mult pe contract si nu pe angajat, ceea ce este in defavoarea angajatului. Propunerea finlandeza, considera ministrul Barbu, ar fi in avantajul angajatului, pentru sanatatea si siguranta sa.

In Romania nu se aplica la ora actuala clauza de opt-out. Legislatia in domeniu prevede saptamana de lucru de maxim 48 de ore intr-o perioada de referinta de trei luni, cu posibilitatea ca, prin intelegerea partenerilor sociali, prin contractul colectiv de munca, sa se stabileasca in cazul anumitor ramuri, unde contractul este neacoperitor, o perioada de referinta de 12 luni.

Bloombiz, NewsIn, Rompres