Zona euro si cauzele unei furtuni fara de sfarsit

Zona euro a incheiat o saptamana extrem de agitata, iar agentiile de rating par sa se intreaca in a da note cat mai mici "elevilor" care nu si-au insusit invatamintele crizei. 

Moody's a scazut ratingul Irlandei la junk, iar Fitch a coborat ratingul Greciei la CCC, cel mai mic nivel din lume. In paralel cu Europa, America se afla si ea pe marginea prapastiei: dupa Moody's, si S&P ameninta cu reducerea ratingului.

Semnalul de alarma tras de agentiile de rating vine sa aminteasca de fragilitatea extrema a unor state, de modul lent cu care cetatenii europeni gaseasc solutii la criza si modul cum piata sanctioneaza aceasta tergiversare.

Pe langa toate acestea, vineri, Autoritatea Bancara Europeana (EBA) a anuntat ca opt banci europene au picat la testul de stres la care au fost supuse 91 de institutii, pentru a le determina soliditatea in caz de soc economic. Cele mai multe banci care nu au trecut testul provin din Spania: cinci banci, din care patru case de economii.

De ce acest nou val de panica?

Situatia ingrijoratoare a anumitor state, cuplata cu incapacitatea europenilor de a conveni asupra termenilor unui plan de ajutor nou pentru Grecia au reaprins scanteia.

In timp ce toti ochii s-au atintit spre Atena, decizia Moody's, de pe 6 iulie, de a degrada brusc ratingul Portugaliei, a renascut ideea unui efect de domino. Alte tari vulnerabile din zona euro au fost creat, din nou, temeri in randul investitorilor.

Toata lumea stie ca mecanismele instituite pentru salvarea Europei, incepand cu primavara anului 2010, vor fi insuficiente pentru a sustine datoriile combinate ale unor tari precum Grecia, Portugalia si Irlanda. Spania, al carui sectorul financiar este considerat fragil, este, de asemenea, in vizorul pietelor.

In aceasta atmosfera tensionata, rezultatul negocierilor privind salvarea Atenei, prima piesa a dominoului, este mai neclar decat oricand.

Imposibil fiind sa-si concilieze opiniile, europenii redeschid vechi probleme: reforma privind Fondul European de Stabilitate (EFSF), adoptat in primavara anului 2010, dar si prelungirea duratei de acordare a imprumuturilor din partea statelor europene pentru Grecia. Nu este astfel de mirare ca fiecare summit se concluzioneaza cu anuntarea unei reuniuni pentru noi crize.

La randul lor, investitorii se tem ca efectele de pe malurile Greciei vor fi trimise prin valuri ce vor raspandi o contagiune in Spania si Italia, lucru ce va insemna debutul unei crize sistemice in zona euro, scrie Le Monde.

Citeste continuarea pe Ziare.com

România, în topul european al unui sector economic cheie. Producția a crescut mai mult decât în zona euro

Producţia industrială în UE şi zona euro a crescut în luna februarie 2024, comparativ cu luna ianuarie 2024, iar România se numără printre ţările membre cu cele mai importante creşteri...