Retragerea soldatilor americani din Europa ridica probleme

Vineri, 22 Septembrie 2006, ora 16:22
1122 citiri

Anuntat in urma cu doi ani, amplul plan de retragere a soldatilor americani din Europa incepe sa devina un subiect de polemici, odata cu plecarea primilor militari, relateaza, vineri, Tribune de Geneve in editia electronica.In Italia, in zona unde stationeaza soldatii americani, s-a constatat o poluare radioactiva; in Islanda, anuntul plecarii trupelor a fost facut telefonic; in Germania, 80.000 de oameni risca sa ramana fara slujbe; in fine, UE s-ar putea confrunta cu un vid de securitate.

Planul de retragere, schitat de George W. Bush in august 2004, incepe sa fie pus in aplicare de la sfarsitul acestei luni. Astfel, incepand cu data de 30 septembrie, niciun miliar american nu va mai stationa in Islanda, iar in acest timp US Navy pregateste retragerea de la baza pentru submarine Maddalena, din Sardinia, si organizeaza redesfasurarea din Germania.

Primele plecari ale soldatilor americani au provocat deja neplaceri, pentru ca Pentagonul, scrie publicatia Tribune de Geneve, pare sa fi uitat de bunele maniere si de formalitati, afectand negativ populatia locala.

Redesfasurarea trupelor trebuia sa fie "nedureroasa", potrivit Washingtonului. Aceasta vasta operatiune nu era, in nici un caz, destinata sa raneasca sensibilitatile in Uniunea Europeana. Mai degraba, operatiunea a fost prost inceputa, in opinia publicatiei elvetiene.

In Sardinia, pregatirea retragerii a luat o turnura neplacuta, dupa ce s-a constatat ca apa este radioactiva, pentru ca US Navy ar fi deversat reactoarele submarinelor nucleare direct in mare. Un subofiter al marinei militare italiene, aflat in post la Maddalena, ar fi fost martorul acestor vidanjari nucleare si ar fi depus marturie, sub acoperirea anonimatului. Dezvaluirea a determinat o interpelare parlamentara in regim de urgenta. Ecologistii ii acuza pe americani ca se retrag fara sa-si fi facut "curatenie" inainte de plecare.

In Islanda, plecarea soldatilor lasa insula, care nu dispune de o forta militara, lipsita de aparare. Islandezii nu au armata. Stiau de mult timp ca trupele americane se pregatesc de plecare, dar nu aveau cunostinta de calendarul retragerii lor. Washingtonul le-a anuntat data in primavara, prin telefon. "Cel putin, bine ca nu au facut-o prin SMS", afirma, ironic, un deputat islandez pe site-ul Parlamentului insulei. Drept urmare, circa 900 de islandezi, care lucrau in bazele americane, isi vor pierde slujbele. "Nu am avut timp sa negociem un plan social", regreta un lider sindical. Dupa 55 de ani de "coabitare" cu soldatii americani, locuitorii insulei sperau sa aiba macar un an ragaz pentru a se pregati de despartire.

Washingtonul intentioneaza sa se miste repede si in Germania. Este posibil sa grabeasca cu un an repatrierea a jumatate dintre cei 70.000 de soldati care stationeaza in bazele din aceasta tara, o operatiune ce risca sa lase fara slujbe circa 80.000 de oameni. Sindicatele cer un ragaz destul de lung pentru a reusi reconversia profesionala a respectivilor angajati.

Graba Pentagonului genereaza polemici chiar si in Statele Unite. In urma cu cateva saptamani, generalul Keith Martin si-a exprimat dorinta, in numele Comisiei pentru bazele militare din strainatate, ca "manevrele sa nu se faca in graba". Pentagonul nu a tinut insa cont de aceasta doleanta.

Cand presedintele american George W. Bush a anuntat, in urma cu doi ani, retragerea partiala a trupelor din Europa, Bruxelles-ul a primit vestea cu "interes". Crearea unei aparari unificate ramane unul dintre dintre obiectivele Uniunii Europene. Seful diplomatiei europene, Javier Solana, a solicitat totusi un calendar "suplu", care sa permita fortelor UE sa umple vidul de securitate pe care l-ar crea plecarea americanilor.

Planul de redesfasurare a fortelor americane in Europa risca sa starneasca si alte motive de ingrijorare Bruxelles-ului, iar UE nu este la adapost de noi surprize. Washingtonul doreste sa inchida 200 de baze dintre cele circa 400 pe care le detine pe teritoriul UE. Circa 15.000 de persoane, militari si civili, vor fi mobilizate. In ochii Pentagonului, "Batrana Europa" si-a pierdut valoarea strategica.

Interesele americane se concentreaza acum asupra Asiei Centrale, pe rutele petrolului, si in jurul tarilor musulmane ce ar putea adaposti celule teroriste. Din acest motiv, o deplasare a trupelor catre Est este deja in curs de realizare. O forta americana de interventie va fi transferata in curand in Romania, la baza Mihail Kogalniceanu. Circa 1.500 de soldati americani ar urma sa se instaleze in total, fiind vorba despre prima prezenta militara americana permanenta intr-o fosta tara a Pactului de la Varsovia, subliniaza Tribune de Geneve.

Agentia NewsIn