Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

200 de dolari, pretul ultimei calatorii spre Europa

O criza mai grava decat cea economica a lovit lumea intreaga: Criza imigrantilor

O criza mai grava decat cea economica a lovit lumea intreaga: Criza imigrantilor


Dramele fara precedent petrecute in ultimele luni in Marea Mediterana atrag din ce in ce mai mult atentia asupra fenomenului de migratie ilegala din Orientul Mijlociu si Africa spre Europa.

Anul acesta, dupa drama petrecuta la sfarsitul saptamanii trecute, numarul imigrantilor care au cazut victime traversarii ilegale a Mediteranei a ajuns la 1700.

Impinsi de la spate de teroarea conflictelor regionale derulate in tarile de bastina, zeci de mii de imigranti incearca an de an sa isi asigure o soarta mai buna pe taram european.

Toate motivele si detaliile privind modul in care acesti nefericiti isi risca viata in cautarea uneia mai bune sunt expuse pe larg intr-un articol al revistei The Economist.

Ce implica traversarea Mediteranei

Imigrantii care parasesc zonele Africii de Nord pentru a se indrepta spre Italia folosesc indeosebi porturile libiene pentru a ajunge la destinatia ravnita, desi exista cai maritime directe si din Egipt, Maroc sau din Turcia catre Grecia.

Un raport intocmit in 2013 de catre Inaltul Comisariat pentru Refugiati din cadrul ONU arata ca pentru a ajunge in Libia, refugiatii din vestul Africii platesc un pret cuprins intre 200 si 1000 de dolari si intre 1000-6000 de dolari daca provin din tarile cornului african.

In acelasi timp, traversarea de pe coasta Libiei pana pe tarmul Italiei, o calatorie de doar cateva sute de kilometri, le scoate din buzunare sume intre 300 si 2000 de dolari.

Sunt doua modalitatii in care imigrantii sunt transportati peste Mediterana.

Fie asezati in barci mari pneumatice si lasati sa pluteasca in voia sortii fara vreun ghid sau un conducator al ambarcatiunii, fie inghesuiti ca sardelele in subredele nave de pescuit ale libienilor.

Nu intotdeauna calatoria este dusa pana la capat.

Odata ce aceste ambarcatiuni ies din apele teritoriale libiene, un semnal SOS este activat in speranta ca vor fi ridicati de un vas maltez sau italian si dusi pana in cel mai apropiat port european.

In cazul in care ambarcatiunea are echipaj, membrii acestuia se amesteca cu imigrantii, trecand de cele mai multe ori neobservati.

Cine sunt cei dispusi sa riste

Cei mai multi imigranti au lasat in spate un amestec de razboi civil, opresiune si saracie lucie.

Pentru acestia, tara natala nu mai reprezinta o optiune de luat in calcul, mai ales ca majoritatea sunt tineri cu varste pana in 30 de ani.

Calatoria unui imigrant poate dura si peste un an, in conditiile in care acesta este nevoit sa faca diverse opriri pe traseu si sa munceasca din greu pentru a plati pretul pentru traversarea urmatoarelor rute din calatoria sa.

O estimare a guvernului italian arata ca, la aceasta ora, in Libia sunt aproximativ 500.000 de imigranti care doresc sa traverseze Mediterana.

Pentru acestia nu exista nicio sansa sa se intoarca inapoi.

Flux mixt

De-a lungul anilor, componenta fluxului de imigranti s-a modificat continuu.

O influenta constanta o au cei din vestul Africii, din tarile Cornului Africii si, incepand cu 2013, cei din Siria.

Anul trecut, conform datelor stanse de Inaltul Comisariat pentru Refugiati, 31% dintre imigrantii ajunasi in Europa erau sirieni si 18% proveneau din Eritreea.

Anul acesta, predominanti sunt imigrantii din Gambia, Senegal si Somalia.

Traseele urmate de acestia pentru a ajunge in Europa se intind din Sahara catre Cornul Africii si Africa de vest si de-a lungul coastei mediteraneene.

Pentru populatia care traieste de-a lungul acestor cai de fuga, fenomenul migratiei ilegale a devenit o sursa de venit.

Impinsi catre nord

In prima faza, refugiatii intra in Europa fie prin Malta, fie acostand direct pe tarmul Italiei sau in mica insula Lampedusa.

Alte trasee frecvent folosite sunt cele de la granite dintre Turcia si UE, imigrantii avand optiunea de a poposi in Bulgaria sau in Grecia in prima faza a noii lor vieti pe teritoriul european.

Ulterior, multi dintre refugiati iau calea Germaniei, a Frantei sau a Marii Britanii, guvernele acestor tari plangandu-se constant ca tarile din sud imping fluxul de refugiati catre ei.

Cu toate acestea, Suedia este campioana in adoptia imigrantilor sositi pe teritoriul sau, tara detinand recordul in privinta numarului de refugiati sirieni adapostiti.

Tragedii stupide

Calatoria peste apele Mediteranei a ajuns dintr-o plimbare relativ sigura o adevarata spaima pentru orice refugiat care se aventureaza in traversarea ilegala a marii.

Vasele folosite de traficantii de persoane sunt de obicei vechi, iar supraaglomerarea acestora le face si mai periculoase.

Tragedia petrecuta duminica, 19 aprilie, in care 800 de persoane si-au pierdut viata a fost cauzata de luarea la bord pe o nava de 20 de metri lungime a nu mai putin de 900 de persoane.

In momentul in care un vas comercial s-a oferit sa ii imbarce pe imigrantii aflati la bordul navei de pescuit tunisiene, refugiatii de pe punte s-au imbulzit sa urce primii la bordul vaporului, provocand rasturnarea ambarcatiunii pe care se aflau.

O drama in continua desfasurare

Inaltul Comisariat pentru Refugiati al ONU sustine ca pe tarmul Italiei au ajuns de la inceputul anului 26.165 de emigranti.

Cifra nu difera foarte mult de cea din primele 4 luni ale anului trecut, cand aceeasi institutie raporta 26.644 de refugiati ajunsi in Italia.

In schimb, tragediile survenite pe apa sunt infioratoare in acest an.

Daca la sfarsitul lunii aprilie 2014 se inregistrasera 98 de decese in randul celor care incercau sa patrunda ilegal in Europa, anul acesta numarul mortilor se ridica la 1700 doar pana acum.

Diferenta este cauzata de renuntarea la sistemul de patrulare a apelor Mediteranei in cadrul programului Mare Nostrum, responsabil pentru preluarea la bord a 140.000 de refugiati intre octombrie 2013 si octombrie 2014.

In locul acestuia, oficialii europeni au initiat programul Triton care are o arie de actiune limitata la doar 50 de kilometri de coasta Italiei.

Un argument oferit de Comisia Europeana a fost ca limitarea operatiunilor de patrulare in larg va desciraja fenomenul migratiei.

Ce ar fi de facut

Cu siguranta, reluarea programului Mare Nostrum ar fi in masura sa limiteze numarul tragediilor precum cea petrecuta duminica.

Insa, pentru ca Bruxellesul sa reia programul de patrulare a apelor din largul Mediteranei va fi nevoie de un acord in interiorul Uniunii Europene privind relocarea refugiatilor sositi pe continent.

O alte varianta, constand in distrugerea navelor de care se folosesc traficantii libieni, prezinta riscul de escalada a tensiunile militare din Libia si pericolul ca traficantii sa se orienteze nave si mai subrede pentru traficul de persoane.

Oprirea imbarcarilor pare sa depinda in acelasi timp de stabilitatea politica si militara a Libiei si asigurarea unui control ferm pe coasta acestei tari.

In acelasi timp, incetarea conflictelor din Africa de nord si Orientul Mijlociu poate fi o chestiune care sa rezolve exodul refugiatilor catre Europa.

Din pacate, aceasta varianta de lucru cere un timp indelungat de asteptare.

O alta posibilitate consta in relocarea refugiatilor sirieni in alte tari arabe, dar cum numarul celor aflati deja in Libia este imens si creste pe zi ce trece si aceasta optiune ramane una cu efect intarziat.

Oficialii europeni luasera in calcul si amplasarea unor tabere de refugiati si centre de acordare a azilului pe teritoriul tarilor din nordul Africii, dar pana acum discutiile au ramas doar in faza incipienta.

Chiar si reluarea acestor negocieri nu va avea un efect vizibil fara un acord in interiorul UE prin care tarile membre sa isi asume criza umanitara care se deruleaza sub ochii lor.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 6468 ori