Masurile de austeritate prin care Europa vrea sa iasa din criza

Masurile de austeritate propuse de guvernele statelor UE graviteaza in jurul unor piloni cum ar fi reducerea ajutoarelor sociale, reducerile de posturi si salarii in sectorul public, folosirea "armei" fiscale si masurile care vizeaza pensionarii.

In ceea ce priveste prima dintre masuri, Regatul Unit are cele mai mari reduceri, bugetul asigurarilor sociale urmand sa ajunga la 194 miliarde lire sterline (222 miliarde de euro), acesta fiind un prim obiectiv al planului de austeritate prezentat de catre coalitia de guvernamant.

Cu riscul de a face obiectul unei vii dezbateri, ministrul de Finante George Osborne a anuntat, luni, ca ajutorul social va fi redus si nu va mai depasi media din Marea Britanie, aproximativ 500 de lire sterline pe saptamana (580 euro). In urma acestei decizii, 1,2 milioane de familii britanice nu vor mai beneficia de ajutor social, facandu-se o economie de aproximativ un miliard de lire sterline.

Alocatiile vor fi si ele reduse, ceea ce ar putea duce la un exod in masa a familiilor in suburbii, caci traiul in mijlocul oraselor a devenit inaccesibil pentru familiile din clasa de mijloc, scrie Le Monde.

In Portugalia, proiectul de buget pentru 2011 prevede o reducere a venitului minim si eliminarea de alocatii familiale pentru cei cu venituri mari. Deja afectate de o reforma controversata in sectorul muncii, prin reducerea indemnizatiilor, Spania a decis sa renunte la ajutorul pentru nou nascuti si la cel pentru someri pe termen lung.

Pentru cel de-al doilea pilon, privind reducerile de salarii si de posturi in sectorul public, Grecia este cel mai bun exemplu.

Dupa ce au decis sa reduca salariile functionarilor in 2010, proiectul preliminar privind buget pentru 2011 prevede o reducere suplimentara cu mai mult de 2% a salariilor in serviciul public si de 3,3% pentru investitiile publice. Angajarile in sectorul public au fost inghetate, cu exceptia unor domenii precum sanatate, educatie si securitate.

Guvernul portughez a anuntat, la randul sau, o scadere de 5% a fondului de salarii, prin diminuare salarii lor de peste 1.500 de euro. In Spania, bugetul pe 2011 prevede o scadere de 16% a cheltuielior de la ministere si de 7,9% ale statului pe ansamblu. Chiar familia regala va trebui sa stranga cureaua, pentru prima data in istoria sa, avand un buget cu 5,2% mai mic.

In Regatul Unit, al carui sectorul public are mai mult de 6 milioane de persoane, adica 21% din forta de munca totala, salariile mai mari de 21.000 de lire sterline pe an vor fi inghetate urmatorii doi ani. Mai mult decat atat, reduceri severe vor afecta multe domenii, cu exceptia serviciilor de sanatate si de asistenta pentru dezvoltare, iar bugetul ministerelor ar trebui sa scada cu 25% in urmatorii patru ani.

Sectorul public francez nu este nici el scutit: 31.638 posturi vor fi taiate in 2011, o cifra usor mai scazuta decat in 2010, cand s-au facut 33.749 de concedieri. Ministerul Educatiei, ca in fiecare an, este cel mai grav afectat de reducerile de locuri de munca, aici facandu-se 16.000 de disponibilizari.

Politica de reducere a posturilor va continua prin inlocuinrea numai a jumatate din functionarii care vor iesi la pensie (62.000 de persoane estimari pentru 2011). Pana in 2013, asta va insemna reducerea a 97.000 de locuri de munca.

Desi pentru multe tari cresterea fiscalitatii este solutia cea mai la indemana, ea este, de asemenea, una dintre cele mai dificile de utilizat. In acest sens, fiecare tara incearca sa gaseasca cea mai buna strategie.

Grecia a crescut deja rata de TVA cu 2% in primavara anului trecut, ajungand la 21%, si a marit taxele pentru alcool, tutun, combustibili si bunuri de lux. Aceste masuri au dus la ingreunarea traiului pentru greci, iar estimarile Guvernului arata o inflatie de 4,6% in acest an si 2,2% in 2011.

Cresterea taxelor este o masura la fel de severa si in Regatul Unit. In ianuarie 2011, TVA va creste de la 17,5% la 20%, ceea ce ar reprezenta 13 miliarde de lire sterline pe an in plus in vistieria statului.

Impozitul pe profit a fost deja majorat de la 18% la 28%, o masura sustinuta de catre membrii coalitiei liberal-democrate, cei care au solicitat si o relaxare a presiunii asupra gospodariilor cu venituri mici, prin ridicarea pragului impozitul pe venitul anual de la 6.000 de lire la 7.475 de lire sterline, din aprilie 2011, care va scuti 880.000 contribuabili.

Bancile, care au jucat un rol important in declansarea crizei in Regatul Unit, vor plati si ele un impozit care va aduce doua miliarde de lire sterline pe an.

In Portugalia, in 2011, TVA se va mari cu doua puncte procentuale, ajungand la 23%. Guvernul spaniol, care a prezentat bugetul pe 2011, vrea o crestere a impozitului pe venituri mari.

Reforme drastice se inregistreaza la nivel mondial si la sistemele de pensii. Cele mai multe tari au prezentat planuri in acest sens, insa exista si tari cum ar fi Franta care au initiat astfel de masuri inainte de declansarea crizei economice.

In Grecia, aceasta reforma este cea mai drastica, intrucat s-a decis cresterea varstei de pensionare de la 60 la 65 de ani si o scadere semnificativa a cuantumului pensiilor. In Portugalia, guvernul a anuntat in 2011 o inghetare a pensiilor. In Spania, desi nimic nu a fost inca decis, guvernul vrea o crestere de la 65 de ani la 67 de ani a varstei de pensionare.

In Franta, controversata reforma este la Senat, in curs de examinare, si se asteapta ca o crestere a varstei minime de pensionare de la 60 la 62 de ani sa se faca pana in 2018. Varsta minima pentru a primi o pensie completa, indiferent de perioada de cotizare, va creste si ea de la 65 la 67 de ani.