Isi permite Europa sa revina la controalele la frontiere?

Asaltul refugiatilor asupra Europei de Vest a deschis de mai multa vreme problema restabilirii controlului la granite in interiorul spatiului Schengen, dar tema s-a acutizat dupa declansarea atacului terorist din Paris, urmat de alte amenintari.

Cele doua crize isi pun amprenta asupra multor chestiuni fundamentale din modul de functionare al UE, iar unele schimbari luate in calcul de liderii politici pot da peste cap viata de zi cu zi a europenilor obisnuiti, remarca reporterii CNN.

Libera circulatie, in pericol

Peste 400 de milioane de locuitori din cadrul UE beneficaza de dreptul de a circula liber de la granita estica a blocului comunitar, pana pe malul Atlanticului, in Franta sau Spania.

Granitele desfiintate in 1985, ca urmare a Tratalului Schengen, ar putea fi reinstaurate in urma amenintarii unor noi atacuri teroriste declansate in interiorul UE de adeptii gruparii ISIS, dar acest lucru isi va pune amprenta asupra stilului de viata din Europa.

Peisajul cozilor la granite, necesitatea obtinerii unui pasaport si alte detalii birocratice, care pot demola cu totul conceptul de libera circulatie, ar putea reveni in actualitate.

Viza Schenghen ar putea deveni si ea istorie, turistii fiind nevoiti sa aplice pentru obtinerea unor vize individuale din partea fiecarei tari tranzitate sau vizitate.

Tot acest scenariu ar putea fi pus in practica intr-un moment in care economia Europei are nevoie de cat mai putine obstacole. Din pacate insa, transportul de marfuri si persoane ar avea de suferit, la fel ca industria turismului si piata muncii transfrontaliera.

Asociatia transportatorilor de marfa din Olanda a estimat ca adaugarea unei ore suplimentare petrecuta la fiecare granita din traseu ar putea produce pierderi de 643 de milioane de euro anual pentru membrii sai.

Lovitura grea

Comertul va fi si el afectat, un studiu publicat anul trecut de doi economisti britanici, Dane Davis si Thomas Gist, scotand in evidenta ca relatiile comerciale dintre doua tari vecine semnatare ale Tratatului Schengen beneficiaza de o crestere anuala de 0,1%.

In cazul Italiei si Spaniei suma ajunge la 47 de milioane de euro anual. Dincolo de obstacolele puse in libera circulatie a marfurilor, granitele ridicate intre cele 26 de tari semnatare ale tratatului afecteaza direct esafodajul pe care este cladita Europa moderna.

"Schengen are o imensa importanta simbolica. Alaturi de moneda euro, reprezinta un adevarat stindard al Europei", explica Vincenzo Scarpetta, reprezentat al Open Europe.

Multi dintre europeni considera libera circulatie drept una dintre cele mai importante realizari efectuata sub egida UE, dupa asigurarea pacii pe continent.

Securitatea frontierelor se anunta un subiect incins in aceasta saptamana, in cadrul summit-ului de vineri, Franta dorind sa solicite o verificare amanuntita a calatorilor europeni sau non-europeni care traverseaza granitele externe ale UE.

Regula suspendarii

Schengen nu este insa un tratat batut in cuie, tarile semnatare avand dreptul sa impuna masuri de suspendare a dreptului la libera circulatie si sa revina la controale la frontiera in diverse circumstante.

Inainte de recentele atentate teroriste de la Paris, Franta a decis sa aplice o astfel de masura pe perioada desfasurarii summit-ului ONU pe teme de mediu de la Paris de saptamna viitoare.

Polonia a aplicat aceeasi masura cu ocazia Campionatului European de Fotbal din 2012, iar Islanda a inchis granitele in 2009 in timpul unui circuit al Hells Angels.

Alte tari europene, printre care si Germania, Austria, Suedia si Ungaria, au suspendat temporat dreptul la libera circulatie in cursul acestui an, ca urmare a revarsarii unui val mare de refugiati intr-o perioada foarte scurta de timp pe teritoriul lor.

Ungaria a recurs chiar la construirea unui gard de sarma ghimpata la frontiera cu Croatia, dirijand valul migrationst direct catre Austria.

Multe alte state din vestul si centrul Europei s-au plans de faptul ca imigrantii ajunsi intr-un numar covarsitor in Grecia sunt lasati sa traverseze granitele catre alte state fara un control din partea autoritatilor elene.

Liderii de la Bruxelles sustin insa ca acest control la frontiera nu poate fi instituit decat temporar, pentru maxim 30 de zile, iar varianta ridicarii de bariere de sarma ghimpata este exclusa.

Granicerii continentului

Nu toate tarile din UE sunt si semnatare ale acordului Schengen, Marea Britanie si Irlanda rezervandu-si dreptul de a verifica la granita pasagerii veniti din spatiul european, in vreme ce Cipru, Croatia, Bulgaria si Romania nu indeplinesc inca toate conditiile de aderare la zona de libera circulatie.

Alte state neintegrate in blocul comunitar, precum Norvegia sau Elvetia, aplica doar regula circulatiei fara pasaport pentru cetatenii europeni, dar pastreaza controlul la granite pentru acestia.

Problema pe care liderii politici ai Europei trebuie sa o disece se refera in special la securitatea frontierelor externe ale Uniunii.

Deocamdata, presedintele Comisiei Eropene, Jean Claude Juncker se arata adeptul unui organism larg de paza a frontierelor externe din Europa, in locul variantei transferului acestei sarcini catre guvernele statelor de la periferie.

Din punctul sau de vedere, acest organism comun ar putea preveni intrarea ilegala in spatiul Schengen a persoanelor din afara Uniunii.