Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Europa impotriva terorismului

Europa impotriva terorismului

Viitorul Uniunii Europene depinde de rolul pe care va fi capabila sa-l joace in lume. In primii sai 50 de ani, Europa s-a construit spre interior rezolvandu-si problemele 'domestice' la scara continentului; insa acum, dimensiunea externa va fi cheia viitorul UE deoarece marile teme cu care se confrunta, energia, imigratia, securitatea, comertul si mediul inconjurator, trebuie abordate acum la nivel mondial, pentru ca numai la acest nivel pot avea o solutionare, noteaza Josep Borrell, fost presedinte al Parlamentului European, in editorialul sau publicat de ziarul Estrella Digital.

Cu privire la una din aceste probleme globale, Europa dispune de instrumente eficiente pentru a actiona unita: este cazul comertului, unde Comisia reprezinta toate statele membre. Insa celelalte aspecte ale politicii externe sunt mai sensibile deoarece afecteaza mai mult suveranitatea nationala decat politica comerciala. In special relatiile cu SUA si modul cum trebuie abordata amenintarea terorista suscita profunde divergente intre state si impiedica existenta unei politici externe comune.

Recenta sesiunea plenara a Parlamentului European a dezbatut din plin aceste chestiuni. Exact in ziua in care incepea la Madrid procesul privind atentatele din 11 martie 2004, PE dezbatea raportul deputatului Luis Yanez privind dimensiunea internationala a amenintarii teroriste si vota raportul deputatului italian Claudio Fava, privind activitatile CIA in materie de retinere ilegala si transport al suspectilor de activitati teroriste.

In tribuna invitatilor au asistat la vot reprezentanti ai asociatiei victimelor atentatului de la Atocha. Plenul i-a primit cu aplauze, iar noul presedinte al PE, Hans-Gert Pottering, li s-a adresat cu vadita emotie. Prezenta lor, direct legata de un proces care a atras atentia presei internationale, a scos in evidenta importanta acestei dezbateri privind amenintarea terorista si modul cum trebuie abordata.

Raportul Yanez a fost aprobat cu o ampla majoritate dupa ce a fost primit cu numeroase reticente. Insa rezolutia privind activitatile ilegale ale CIA in diferite tari europene a divizat clar dreapta si stanga in Parlamentul European. A fost aprobata in final, cu 382 de voturi pentru si 256 impotriva, gratie majoritatii liberalilor, care si-au unit voturile stangii. Majoritatea deputatilor PPE au respins-o, regretand 'antiamericanismul' - unii opunandu-se intentiei UE de a controla serviciile secrete ale SUA, altii respingand criticile adresate unor anumite tari.

Pentru a pregati rezolutia supusa votului, Comisia de ancheta a lucrat timp de 12 luni, interpeland 172 de persoane (functionari guvernamentali, membri ai ONG, reprezentanti ai UE, jurnalisti si trei victime ale arestarilor ilegale) organizand 30 de intalniri si deplasand 7 delegatii oficiale in diferite tari.

Concluzia lor principala este ca unele tari ale UE au colaborat, sau cel putin 'au inchis ochii, sau au admis' zborurile operate de CIA care,in unele ocazii, au folosit pentru transportul ilegal al detinutilor in 'transferuri extraordinare', sau altfel spus modul sub care se cunoaste sechestrarea de persoane suspecte de activitati teroriste si transportarea lor in alte tari pentru a fi interogate, torturate si men- tinute in detentie ilegala in centre secrete de detentie din baze militare ale SUA sau Europa,in special cele din Polonia si Romania, dar recunoaste ca nu este posibil sa se demonstreze existenta unor astfel de centre secrete de detentie.

Desi aceasta activitate a PE nu obliga juridic statele, comisia s-a transformat intr-un lobby de presiune care a permis demararea de procese judiciare in tari precum Portugalia, Spania, Germania sau Italia. In Italia, un judecator din Milano a decis sa cheme in proces 35 de persoane, din care 21 sunt agenti ai CIA, pentru sechestrarea pe teritoriu italian a unui cetatean egiptean care a fost transportat de la baza Aviano la Cairo pentru a fi interogat.

Agenti CIA, aflati in prezent in SUA, vor fi judecati in contumacie, deoarece actualul ministru al justitiei al guvernului Prodi, Clemente Mastella, a actionat asemeni predecesorului sau, Roberto Castelli, si nu a cerut extradarea. Dimpotriva, el a prezentat un recurs in fata Tribunalului Constitutional impotriva judecatorului din Milano, argumentand ca magistratii au incalcat secretul de stat pentru a fi utilizat in investigatiile lor intercept ari telefonice ale serviciilor secrete italiene.

Este evident ca premierul Romano Prodi, care se pregateste sa-si retraga trupele din Irak nu doreste sa invenineze si mai mult relatiile cu SUA. Dupa cum este la fel de adevarat ca diferite guverne au facut eforturi pentru a domoli criticile care le-au fost adresate.

Astfel, guvernul german nu a fost pus in chestiune pentru rapirea lui Khaled el-Masri, unul din cetatenii sai care a stat 4 ani la Guantanamo...In rezolutia aprobata, PE critica Consiliul pentru a fi ascuns initial, iar apoi pentru a facilitat partial informatii privind contactele mentinute cu caracter regulat cu inalti functionari ai guvernului american. Guvernele special criticate pentru pasivitatea si lipsa lor de cooperare cu anchetatorii PE sunt cele ale Australiei, Italiei, Poloniei, Portugaliei si Marii Britanii.

Spania, pe unde au tranzitat zborurile CIA, 68 de escale dintre care 46 sunt considerate ingrijoratoare a primit consideratii mai binevoitoare decat ale tari, ca a urmare a dispozitiei de colaborare a guvernului si a deplasarii ministrului de externe, Miguel Angel Moratinos la Bruxelles. Deosebit de relevanta pentru UE a fost ordinea de zi a reuniunii transatlantice informale dintre UE si ministrii de externe ai NATO, la care a asistat si secretarul de stat al SUA, Condoleezza Rice, din 7 decembrie 2005. Cu acest prilej s-a aflat ca statele membre cunosteau programele acestor transferuri extraordinare. Dezbaterea din Parlamentul European a coincis cu demisia coordonatorului UE pentru lupta impotriva terorismului, olandezului Gjis de Vries, care a fost tinta criticilor pentru a nu fi dat raspunsuri satisfacatoare la intrebarile deputatilor, care au pus sub semnul intrebarii continutul real al functiei sale.

In interventia sa, de Vries a adresat un mesaj clar SUA dar si responsabililor europeni in care le-a cerut 'sa aplice ceea ce propavaduiesc', mai ales in ce priveste respectarea drepturilor omului, 'cheie a identitatii europene', in lupta impotriva terorismului.In acest sens, condamnarea sa fata de Guantanamo 'o aberatie' a fost la fel de transanta ca si cea a zborurilor persoanelor arestate ilegal.

Marturiasa a fost fundamentala pentru a intelege dimensiunea amenintarii si a modului cum trebuie sa i se faca fata, cerand Europei sa-si revizuiasca sistemele de decizie in materie antiterorista si ca lupta sa se faca intotdeauna in respect fata de lege, asa cum a cerut PE in cele doua rezolutii sale sale votate in prezenta victimelor atentatelor de la 11 martie drept martori.

Bloombiz
(Sursa: Rompres)

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1066 ori