Efectul atentatelor din Paris: Granitele se inchid, lumea arata cu degetul spre refugiati

Atacurile teroriste din Paris pun criza refugiatilor din Europa in prim plan pentru politicienii de pe intreg continentul. Majoritatea ideilor aduse in dezbatere fac referire la suspendarea dreptului la libera circulatie in Europa si instituirea controalelor la granite.

Oficialitatile franceze sunt convinse ca atacul a fost planuit de Statul Islamic, iar indiciile conform carora un atentator era refugiat sirian, renasc discutiile pe teme de securitate europeana in fata valului migrationist care se scurge din Orientul Mijlociu, relateaza Wall Street Journal.

Revin nationalistii

Posibilitatea ca atentatorii de la Paris sa fi traversat mai multe tari europene da frau liber criticilor venite din partea reprezentantilor curentului euro-sceptic, care cer inchiderea frontierelor dintre state.

Sustinatorii ideii de integrare europeana cer si ei masuri sporite de securitate in interiorul blocului comunitar si un sistem eficient de protectie a granitelor externe.

Voci precum cea a Angelei Merkel risca acum sa fie acoperite de cele ale politicienilor care pun securitatea nationala mai presus de idealurile Europei unite.

Se prefigureaza un nou set de controale drastice impuse la granitele statelor europene, dar aceasta masura poate submina acordul Schengen de libera circulatie intre cele 26 de state membre, avertizeaza Josef Janning, seful Consiliului European de Relatii Externe.

"Presiunea exercitata asupra statelor membre pentru a actiona este in crestere, dar abilitatea acestora de a se manifesta conform legislatiei europene este redusa", explica Janning.

Pentru liderul nationalist al extremei dreapta din Franta, Marie Le Pen, decizia presedintelui Hollande de a impune controale temporare la granita se dovedeste insuficienta.

Sefa gruparii Frontul National vrea ca Franta sa denunte acordul Schengen si sa reinstituie paza cu graniceri la frontiere. "Fara granite, nici nu poate fi vorba de protectie sau securitate", a explicat aceasta.

Schengen, tinta criticilor

Tensiunile politice nu se intalnesc numai in Franta. Atacurile de la Paris au sadit spaima in sufletul oricarui cetatean european, iar liderii politici sunt supusi unor presiuni imense.

In Polonia, noul guvern conservator de la Varsovia a anuntat prin vocea ministrului pentru Afaceri Europene, Konrad Szymanski, ca nu va respecta angajamentul fostului cabinet de a prelua o cota de 7000 de azilanti redistribuiti de UE.

Chiar daca este o obligatie legala, cota de refugiati a Poloniei nu va fi preluata ca sarcina de oficialii de la Varsovia, prin prisma evenimentelor recente din Franta, a argumentat Szymanski.

"In fata tragicelor evenimente petrecute la Paris, nu vedem nicio posibilitate politica pentru punerea sa in aplicare", a mai spus oficialul polonez.

In Italia, tara care pana in primavara acestui an a reprezentat principala poarta de intrare a refugiatilor in Europa, premierul Matteo Renzi se vede pus la colt de sarjele dure lansate de partidele anti-imigratie, precum Liga Nordului.

In weekend, liderul acestei formatiuni, Matteo Salvini, a iesit la rampa pentru a cere restrictionarea procesului de primire a imigrantilor si inchiderea granitelor externe ale Europei.

"Problemele de securitate ridicate de aceste atacuri vor pune sub presiune sistemul granitelor libere din spatiul Schengen pentru mult timp de acum incolo.

Criticile nu vor mai fi formulate doar de partidele radicale, ci si de fortele moderate de centru-dreapta de pe continent, cum ar fi cea condusa de fostul presedinte francez Nikolas Sarkozy", crede Antonio Barroso, analist al grupului Teneo Intelligence.

Flux continuu

Pentru Angela Merkjel si aliatii ei in politica "usilor deschise" se anunta un moment decisiv in care vor trebui sa puna capat criticilor privind eficacitatea limitata a mecanismelor de securitate din interiorul Uniunii Europene.

La summit-ul G20 din Turcia, din acest weekend, Merkel a admis ca nevoia intaririi granitelor externe ale Europei este o prioritate, iar imigratia ilegala trebuie inlocuita cu un mecanism legal pefect functional de admitere a refugiatilor pe teritoriul UE.

In ultima luna, cancelarul Germaniei a incercat sa abordeze aceasta tema in discutiile cu Ankara, pentru a ajunge la o cale comuna de a gestiona criza refugiatilor din regiune.

Un apel similar a fost facut si de presedintele CE, Jean-Claude Junker, dar chestiunea ramane deosebit de complicata in cazul Greciei, tara care se confrunta cu un flux continuu e refugiat intrati ilegal din Turcia pe Mareea Egee.

Pentru greci, singura solutie ar fi sa impinga ambarcatiunile cu refugiati inapoi in largul marii, dar acest lucru i-ar condamna pe imigranti la o moarte sigura.

Negocierile derulate pana acum intre UE si Turcia s-au lovit de pretentiile Ankarei de a obtine liberalizarea sistemului de vize pentru cetatenii turci si reluarea discutiilor privind admiterea tarii in UE, chestiuni care nu sunt privite cu ochi buni de multi lideri europeni.

Acum, presiunea politica ce sta sa izbucneasca in fiecare stat membru al Uniunii ar putea sa ii ofere o parghie suplimentara presedintelui Erdogan in negocierea acestor puncte.

Bresa de securitate

Inclusiv sistemul de control la admisia in UE a imigrantilor care beneficiaza de statutul de azilant se arata ineficient.

Planurile lui Merkel si ale aliatilor sai prevedeau indentificarea acestora in centrele de primire din Grecia si Italia si redistribuirea lor, in baza unor cote prestabilite, in intreaga Europa.

Acum, pana si ideea redistribuirii pare pusa in pericol, iar amprentarea si fotografierea refugiatilor, dupa cum au demonstrat-o si evenimentele din Paris, nu pot opri valul terorii jihadiste.

In Germania, stat care prin politica Angelei Merkel s-a angajat sa adaposteasca 800.000 de refugiati numai in cursul acestui an, problema este privita de opozitie ca o devarata amenintare la securitatea nationala.

"Nu mai este vorba doar de faptul ca nu ne protejam frontierele si ca imigrantii din Siria sosesc fara a fi inregistrati.

Politica Angelei Merkel de a deschide granitele pentru oricine din regiunea Orientului Mijlociu nu mai poate fi sustinuta", afirma vicepresedintele partidului Altenativa pentru Germania, Alexander Gauland.

Politia germana a fost relocata la granitele tarii in ultimele luni pentru a amprenta noii refugiati si a cauta referinte in bazele de date internationale ale criminalilor cautati, dar procesul este viciat de lipsa multor informatii si destul de greoi.

Din punctul de vedere al aliatilor de guvernare ai Angelei Merkel insa, atentatele de la Paris pot pune la fel de bine in lumina situatia disperata cu care se confrunta sirienii acasa.

"Gradul de empatie al oamenilor fata de refugiati va creste in urmatoarele luni. Dar, la fel va creste si teama ca unii teroristi s-au strecurat neobservati in randul azilantilor", apreciaza Jurgen Hardt, parlamemtar al conservatorilor germani.

Balcanii, butoi cu pulbere

In cazul in care temerile nascute in urma atentatelor din Paris vor duce la o inchidere a frontierelor in interiorul UE este de asteptat ca intreaga presiune a fluxului continuu de migranti sa fie resimtita de statele in care acestia ajung prima data: Grecia si Italia, ca si de tarile din Balcani.

Analistii considera ca un asemenea scenariu se va dovedi dezastruos, in conditiile in care aceste state nu au conditiile de a adaposti un numar mare de refugiati in timpul iernii.

"Situatia din Grecia ar putea deveni foarte urata, daca statele din Centrul si Vestul Europei decid sa isi inchida granitele. Dincolo de orice altceva, ne putem astepta la o criza umanitara de proportii", considera François Heisbourg, un expert in securitate din Franta.