Destine diferite: Care e diferenta dintre un imigrant si un refugiat?

Sub asaltul valului de nou-veniti de peste mari si tari, europenii cu greu mai fac diferenta intre imigranti si refugiati.

Discursul politic al liderilor din cele 28 de state nu ajuta nici el la lamurirea confuziei create in fata valului migrationist.

Diferenta este resimtita din plin insa de nou-intratii in Europa. Pentru acestia separarea rezultata in functie de statutul acordat de autoritati joaca un rol determinant, insemnand in multe cazuri biletul spre o libertate mult visata, remarca reporterii International Business Times.

Drepturi diferite

Legal insa, distinctiile cuprinse in Conventia ONU referitoare la drepturile refugiatilor se dovedesc clare.

Refugiatii sunt descrisi ca "persoane care, ca urmare a unei temeri bine fondate de a fi persecutat pe motive de rasa, religie, nationalitate apartenenta la un grup social sau la o miscare politica, se afla in afara tarii a carei nationalitate o au si nu doresc sa se puna sub protectia acesteia".

In aceste cazuri, regulile stabilite in cadrul conventiei create in 1951 sunt clare: refugiatilor li se garanteaza drepturile fundamentale sub protectia legislatiei internationale, inclusiv dreptul de a nu fi deportat inapoi in tara de origine.

In cazul imigrantilor, se presupune ca abandonarea tarii de origine vine ca urmare a unei decizii individuale sau de familie pentru o relocare intr-un alt stat in vederea asigurarii unui nivel de trai mai bun.

In ciuda larghetei de care da dovada in timpul actualei crize umanitare care a lovit Europa, Germania mentine porti deschise doar pentru refugiati, dupa cum a subliniat si cancelarul Angela Merkel.

"Ii vom proteja pe cei care au nevoie de protectie, dar persoanele fara sanse de a obtine azil vor trebui sa paraseasca tara", a declarat liderul german, luni, la doar cateva ore dupa ce blocase granita cu Austria.

Selectie controversata

Cu toate acestea, alegerea devina complicata pentru functionarii pusi sa trieze populatia nou intrata in tara.

Sirienii, a caror tara este sfasiata de un sangeros razboi civil, au cea mai mare sansa de a trece rapid prin acest filtru care stabileste dreptul de azil acordat de statul german.

Anul trecut, doar 1% din cei 26.000 de sirieni ajunsi in Germania s-au confruntat cu respingerea dosarului de catre autoritati.

Irakienii si afganii ai si ei sanse destul de mari, procentul de cereri de azil acceptate in cazul lor fiind de 90, respectiv 80%.

Nu acelasi lucru se intampla in cazul imigrantilor din tarile balcanice. In prima jumatate a acestui an, 40% din persoanele straine care au incercat sa se stabileasca in Germania au provenit din zona vestica a Peninsulei Balcanice.

Dar, conform legislatiei germane, Bosnia, Serbia si Macedonia sunt "tari sigure", fara vreo amenintare iminenta care sa justifice statutul de refugiat in UE, iar solicitantii de azil pot fi expediati inapoi in tarile de origine in mai putin de un an.

Chestiunea este contestata insa de unii specialisti in drept international. Adrian Berry, un avocat britanic si presedinte al Asociatiei Specialistilor in Imigratie se arata destul de confuz in fata actualei delimitari a celor doua grupuri.

"Dincolo de ingusta definitie a refugiatului clasic, intalnim cazuri in care oamenii sunt nevoiti sa emigreze din alte motive: dezastre economice sau de mediu.

Aceste persoane sunt fortate sa isi abandoneze caminele si tara natala si merita, de asemenea, asistenta umanitara", a declarat Berry intr-un interviu pentru televiziunea Al Jazeera.

Cazuri la limita

In Germania intalnesti destule cazuri care sa te puna pe ganduri in privinta statutului lor: refugiat sau imigrant din motive economice.

Nouhou, 22 de ani, este un tanar nigerian care a incercat sa isi faca o viata mai buna in Libia condusa de Gadhafi. A apucat sa lucreze in constructii si intr-un atelier de croitorie din Misrata pana ca revolutia libiana sa il tina captiv in aceasta tara.

Drumul spre Nigeria se dovedea o aventura prea periculoasa, asa ca Nouhou s-a indreptat spre Spania si, ulterior, spre Germania. Acum locuieste in Berlin si este foarte incantat de atmosfera de aici.

"Am mai multi prieteni decat berlinezii nascuti aici. Oamenii vorbesc cu mine, sunt prietenosi si primitori. Vor sa iti ofere o slujba buna, o viata mai buna", povesteste Nouhou.

Dincolo de reactia publicului berlinez, soarta lui Nouhou nu este insa atat de clara din punct de vedere oficial.

Nigeria nu se afla pe lista tarilor pentru care procesarea cererii de azil sa se desfasoare rapid sau sa garanteze aplicantului o sansa prea mare de a ramane in tara adoptiva.

Fara aceste acte sunt prea putine sanse ca Nouhou sa obtina o slujba legala sau sa beneficieze de sistemul de asigurari sociale din Germania.

"Ideea ca oamenii se indreapta spre Europa in special pentru siguranta economica este inselatoare si nu este sustinuta in totalitate de dovezi", afirma Berry.

O familie din Transnistria a sosit de asemenea pe strazile Berlinului in cautarea unui adapost sigur.

Lucrurile nu au fost niciodata linistite in ultimii 23 de ani in Transnistria, dar conflictul care macina estul Ucrainei ameninta sa se intinda si in enclava moldoveneasca controlata de fortele pro-ruse, iar familia Olgai S. nu are de gand sa astepte deznodamantul acestei situatii.

"Trupe ucrainiene au fost masate la granita cu Transnistria. Sapa transee, iar acest lucru ne-a inspaimantat", explica femeia.

Pentru Olga, sotul ei si cele doua fetite ale lor situatia s-ar putea dovedi la fel de complicata, chiar daca Moldova nu este considerata o "tara sigura" in legislatia germana.

Numai ca in cazul moldovenilor, autoritatile germane analizeaza fiecare caz in parte rezultatele putand fi surprinzatoare uneori.

Pana la lamurirea situatiei, cei patru fugari din Transnistria ingroasa cozile imigrantilor asezati in fata birourilor de asistenta sociala din Berlin pentru a-si dobandi tichetele de masa sau bonurile de cazare in centrele create de guvernul german.