Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Analiza Foreign Policy:

De ce are Europa nevoie de imigranti

De ce are Europa nevoie de imigranti


Barbarii sunt la portile Europei, iar batranul continent pare depasit de situatie, civilizatia si prosperitatea sa fiind puse in pericol. In esenta, cam aceasta este panica raspandita in Europa de fluxul masiv de refugiati ajunsi pe continent.

Sentimentul este pe deplin eronat: In loc sa ii priveasca ca pe o amenintare, localnicii ar trebui sa se bucure de aportul pe care acestia il pot aduce in consolidarea Europei, reflecta comentatorii revistei Foreign Policy.

Lacrimi si panica

Lacrimilor care au umplut ochii europenilor la vestea tragediilor petrecute in Marea Mediterana le-au luat locul temerile privind impactul pe care noii veniti il vor avea asupra Europei.

Philip Hammond, ministrul de Externe al Marii Britanii, a dat avertismente asupra valului de imigranti "pusi pe jafuri" in Franta, la Calais, in timp ce isi asteapta randul pentru a se strecura in Regatul Unit.

"Europa nu se poate apara singura in scopul de a-si pastra nivelul de trai si infrastructura sociala daca va fi nevoita sa absoarba milioane de imigranti din Africa", a replicat oficialul britanic.

Nicolas Sarkozy, fostul si potentialul viitor presedinte al Frantei, speculeaza si el intens aceasta teama, comparand invazia refugiatilor cu inundarea propriei locuinte.

Partidele de extrema dreapta sustin, de asemenea, ca Europa a ajuns la un punct critic.

Picaturi intr-un ocean

Este incontestabil faptul ca o multime de straini disperati cauta sansa unei vieti mai bune in Europa. In iulie doar, numarul celor care au incercat sa penetreze granitele UE s-a ridicat la 340.000.

Cifra este mai mare cu decat cea inregistrata in tot cursul anului trecut, cand au fost inregistrate doar 280.000 de cazuri.

In cele 28 de state ale UE traiesc insa peste 500 de milioane de persoane, fata de care refugiatii acestui val reprezinta doar 0,07%. Practic, diluati in multime, noii veniti ar fi intalniti cate unul la 1500 de persoane.

Multi dintre acestia sosesc in Europa din Siria, Afganistan si Eritrea. Razboiul civil din Siria si crimele barbare comise de jihadistii Statului Islamic au provocat migratia a peste 5 milioane de persoane, din care o parte si-a indreptat pasii catre Europa.

Afganistanul, abandonat la sfarsitul anului trecut de trupele americane, s-a transformat intr-un nou camp de razboi intretinut de talibani, aliatii lor din Al Quaeda si gruparile locale ale Statului Islamic.

Eritrea este si a sfasiata de o dictatura brutala, varsand anual pe traseele traficantilor de persoane sute de mii de fugari.

Comisariatul pentru refugiati al ONU estimeaza ca omenirea se confrunta cu cea mai grava criza a refugiatilor de la al Doilea Razboi Mondial incoace.

Pe intreg globul 59,5 milioane de persoane sunt pe drumuri: 19,5 milioane dintre acestia fiind refugiati, 1,8 milioane solicitanti de azil si 38,2 milioane de persoane care migreaza in interiorul tarilor natale.

Libanul a adapostit 1,2 milioane de imigranti, ceea ce reprezinta apropape un sfert din populatia tarii, in timp ce oficialii britanici se dau de ceasul mortii din cauza celor 3000 de refugiati din Calais.

Trasee periculoase

Numarul celor care bat la portile Europei este incomparabil mai mic decat al populatiei dislocate de grozaviile celui de-al Doilea Razboi Mondial sau al conflictului din fosta Iugoslavie. Dar Europa are o memorie scurta in aceste cazuri.

Noii veniti pot da insa peste cap viata unor comunitati insulare, mai ales cand se trezesc blocati pe aceste petece de pamant.

Traseul care ii aduce pe tarmul Europei presupune in majoritatea cazurilor traversarea Mediteranei. Din 240.000 de imigranti ajunsi in Europa in acest an, 135.000 s-au oprit in Grecia, tara fiind si asa afectata de o criza economica interna.

Punctele vulnerabile ale Greciei sunt cele patru insule din Marea Egee din vecinatatea tarmului turcesc: Lesbos, Kos, Chios si Samos.

Majoritatea refugiatilor intrati in Grecia nu au niciun plan de a ramane acolo si, in unele cazuri, reusesc chiar sa isi continue drumul spre inima continentului.

Noul traseu presupune traversarea peninsulei balcanice si intrarea un Ungaria, de unde se pot raspandi in cele 26 de tari membre ale spatiului Schengen.

Chiar daca Ungaria nu reprezinta o destinatie finala pentru refugiati, guvernul de la Budapesta nu a ezitat sa intinda un gard de sarma ghimpata la granita cu Serbia pentru a tine deoparte noile cohortele de nomazi.

Cealalta ruta principala de acces in Europa o reprezinta travesarea marii de pe coasta Libiei pana in Italia. Drumul pe mare este mult mai lung si infinit mai periculos.

Anul acesta 2300 de victime s-au inecat incercat sa ajunga pe ambarcatiuni subrede din Libia in Italia.

Prin comparatie, la granita dintre Mexic si Statele Unite au fosat raportate doar 105 decese.

Italia reprezinta o tinta mult mai ravnita, cei care ajung aici gasind mult mai repede ocazia de a se stabili in Franta, Germania sau in alte tari nordice ale continentului.

Cu exceptia Suediei, celalte tari europene nu fac decat sa paseze responsabilitatea poverii imigrantilor de la una la alta. In mod oficial, solicitantii de azil ar trebui sa caute adapost in primul stat sigur in care poposesc.

Putini sunt cei care doresc sa isi reia viata intr-o tara lovita de criza asa cum este Grecia, asa ca si oficialitatile de la Atena se fac ca nu observa grupurile care se indreapta spre granita sa nordica in incercarea de a patrunde spre centrul Europei.

Angajamente reduse

Aceasta starneste si mai mult mania tarilor nordice in care grupuri subtiate de refugiati ajung constant.

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat ca in acest moment "criza refugiatilor este mai presanta decat cea din Grecia si stabilitatea zonei euro".

Berlinul si-a dublat deja estimarile privind numarul celor care vor intra in Germania in acest an: 800.000. Pana acum 260.000 de imigranti au intrat in tara, dar multora li se va respinge cererea de azil.

Punctul de vedere al Germaniei este clar, insa. Recent, ministrul de Interne a avertizat ca libera circulatie a persoanelor in spatiul european nu va mai fi permisa daca nu se aplica o politica comuna in privinta azilului acordat refugiatilor.

Cu chiu cu vai, liderii europeni au convenit sa faca primul pas in rezolvarea crizei refugiatilor. Cu exceptia Marii Britanii, a Ungariei si a Austriei, restul tarilor au acceptat sa suporte povara comuna a 32.000 de azilanti.

O obiectie au ridicat-o reprezentantii guvernului nationalist din Slovacia care au acceptat doar 200 de straini, cu conditia ca si acestia sa faca dovada ca sunt crestini.

Atuuri ignorate

Europa are insa nevoie de o improspatare a populatiei. O dovedeste programul de vize al Suediei prin care angajeaza forta de munca din strainatate o data la doi ani.

Pentru Europa, refugiatii patrunsi in interorul Uniunii sunt o excelenta forta de munca capabila sa se angajeze in joburi pe care tinerii europeni le refuza din start.

Inclusiv povara datoriei publice va fi in timp suportata de mai multi locuitori ai unei tari.

Unii dintre noii sositi au studii tehnice sau dovedesc abilitati antreprenoriale. Pana la urma, intreaga lor aventura denota asumarea unor riscuri similare cu cele ale deschiderii unei noi afaceri.

Nu in ultimul rand, diversitatea si dinamismul noilor veniti pot genera noi idei de care cresterea economica viitoare de pe continent depinde.

Disperati si dispusi sa isi asume riscurile unei astfel de calatorii, imigrantii nu vor inceta sa ajunga in Europa.

In loc sa ii abandoneze in mainile traficantilor de persoane si sa riste declansarea unor noi conflicte la granitele UE, Bruxellesul ar incerca mai bine sa gaseasca canalele legale prin care sa permita absorbtia acestor grupuri disperate.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 4903 ori