Ce masuri trebuie sa ia Uniunea Europeana pentru a evita colapsul economic

Situatia precipitata de pe pietele de capital a determinat accelerarea solicitarilor pentru planuri de salvare, peste tot in lume. Voci influente au facut apel la Statele Unite si la Europa de Vest si si-au indreptat atentia catre sefii statelor din zona euro si catre ministrii de finante din Uniunea Europeana pentru o solutie. 

Aparent, toti se asteapta la masuri pentru protejarea investitorilor si in special a creditorilor care au acordat o multime de bani bancilor si tarilor confruntate acum cu probleme serioase.

Cu toate acestea, oferirea unor noi masuri de salvare neconditionata a creditorilor, in aceasta situatie, ar fi i mare greseala, noteaza yahoo news. 

Sistemul economic financiar are nevoie de masuri complexe, care sa includa "pierderi transparente", in zonele in care se inregistreaza credite neperformante si aplicarea unor masuri de protectie a guvernelor si companiilor.

Totusi, nu sunt semne care sa indice ca factorii politici decizionali sunt dispusi sa faca acest lucru. Incontestabil, situatia generala arata rau, puncteaza publicatia amintita. Europa se afla, cel mai probabil, "pe marginea prapastiei" si este la un pas de o a doua criza economica grava, care ar putea avea efecte de domino.

Din ce in ce mai multe tari sunt amenintate de intrarea in incapacitate de plata. Grecia a fost doar varful icebergului. Acum, state cu economii puternice, precum Franta, Germania si Italia simt efectele crizei datoriilor suverane. Consiliul de Supraveghere al Stabilitatii Financiare a lansat, recent, primul raport anual care nu furnizeaza suficient de multe date.

In schimb, anunta avertizari peste avertizari. In criza din 2008, au existat trei tipuri de sprijin guvernamental, valabile atat pentru America, cat si pentru Europa.

Dar toate cele trei forme "traditionale" de salvare sunt acum insuficiente. In primul rand, in ultimii 30 de nai, rata dobanzilor si a altor forme de politica monetara expansionista au devenit o practica standar in fata potentialelor intreruperi de pe piata financiara.

Dar pe termen scurt, ratele dobanzilor sunt deja foarte scazute in Statele Unite ale Americii.

Banca Central Europeana isi permite sa reduca ratele, dar atat BCE, cat si Rezerva Federala se tem de efectele asupra inflatiei. Acum, spre deosebire de toamna anului 2008, acestea sunt reticente si nu vor sa reactioneze la ultimele caderi inregistrate pe pietele de valori, mai ales cu o reducere dramatica a politicii monetare.

In al doilea rand, dupa raspunsul initial al politicii monetare, din toamna anului 2008, politica fiscala a fost cea care a preluat conducerea in prevenirea unei caderi economice, la nivel mondial, cu tentative semnificative pentru a oferi stimulente anticiclice in Statele Unite, intr-o mare parte din Europa de Vest si in China.

Acum, zona euro se confrunta cu o noua serie de crize fiscale. Continuarea stimulentelor iese din discutie - problema in Europa se pune altfel.

Cine va adopta masuri de austeritate, ce fel de masuri va adopta si cat de repede va face acest lucru. Criza fiscala din Statele Unite este mai mult imaginara decat reala, aminteste publicatia citata.

Cele mai grave probleme se inregistreaza in sectorul financiar european. Dar testele de stres efectuate recent au fost complet nerealiste, pentru ca nu au inclus si eventualele evenimente si posibilitatea intrarii in incapacitate de plata, aspect care acum pare inevitabil.

Un set de teste de stres cu rezultate inselatoare poate fi considerat o greseala scuzabila, dar repetarea acestora de doua ori, in cursul aceleiasi criza, este de neconceput. Nu exista nicio politica coerenta, in sectorul financiar din zona euro.

Persoanele responsabile de politica Uniunii Europene si SUA ar prefera, mai degraba, sa nu faca nimic sau sa amane aplicarea unor solutii. Dar tocmai aceasta amanare alimenteaza panica pe piete. La baza oricarei strategii fezabile sta capitalul bancar.

Europenii trebuie sa decida, odata pentru totdeauna, ce guverne vor fi obligate sa restructureze datoriile si care vor fi protejate, intr-o masura nelimitata, de catre Banca Centrala Europeana.