Paradisuri fiscale: Ce tari "ascund" averile companiilor off-shore

Joi, 16 Februarie 2012, ora 18:07
5723 citiri
Paradisuri fiscale: Ce tari "ascund" averile companiilor off-shore

Guvernele nu luau in seama "acrobatiile" facute de persoanele bogate pentru evitarea taxelor prin societati off-shore pana in momentul in care au constatat ca evaziunea fiscala le costa 3.100 miliarde de dolari anual, potrivit grupului de lobby Tax Justice Network.

La inceputul acestei luni autoritatile americane au acuzat banca elvetiana Wegelin pentru ca a ajutat un client sa evite taxe de 1,2 miliarde de dolari si fiindca a preluat clienti de la UBS, o alta banca elvetiana.

Acest act de acuzare, primul dintr-o banca elvetiana a zguduit industria financiara a tarii. Seful Wegelin, Konrad Hummler, a aparat dreptul bancilor de a-si proteja clientii de regimurile fiscale ale guvernelor si a respins criticile.

Legea elvetiana apara secretul bancar inca din 1934, dezvaluirea identitatii unui client fiind un act penal. Acest aspect a determinat crearea celui mai mare paradis fiscal. Astfel, bancile elvetiene au "gazduit" aproximativ 2.100 miliarde de dolari, sau 27%, din averea firmelor off-shore in 2010, potrivit Boston Consulting Group.

Potrivit unor studii, active din strainatate in valoare de 2,05 biliarde de franci elvetieni au fost in conturi bancare elvetiene pana la sfarsitul anului 2010, din care 270 miliarde ar putea apartine proprietarilor englezi si germani. Se estimeaza ca pentru 60% din active nu s-au platit taxe.

Tari precum Marea Britanie si Germania au cautat sa incheie acorduri cu Elvetia, Liechtenstein si alte paradisuri fiscale, America, insa, adoptand o pozitie mai dura. Statul american vrea ca 11 banci elvetiene sa predea numele clientilor lor americani. In prima incercare de incalcare a secretului in Elvetia, UBS a fost de acord in 2009 sa plateasca o amenda de 780 de milioane de dolari si a dezvaluit peste 4.400 de conturi.

Acest lucru, plus atacul asupra bancii Wegelin a speriat mai multi americani cu conturi off-shore. Incepand cu 2013, o lege americana, care urmareste sa reduca evaziunea fiscala, va urmari daca americanii isi platesc taxele pentru investitiile facute prin intermediul bancilor straine.

Insa, potrivit Financial Times Deutschland, legea cu pricina nu este pe placul bancilor europene. Ea cere acestora sa identifice cetatenii americani care au conturi mai mari de 50.000 de dolari si sa raporteze datele lor. In caz de refuz, banca va fi taxata cu 30% din totalul platilor din SUA.

Bancile arata ca, daca s-ar supune acestei legi, costul ar fi exorbitant, unele dintre ele suferind pierderi de 100 milioane de dolari.

Guvernele din Germania si Marea Britanie au abordat altfel problema. Acestea au negociat acordul Rubik, prin care bancile elvetiene platesc retroactiv impozite pe bunurile nedeclarate, astfel mentinandu-se secretul bancar si sistemul de impozitare la sursa.

Acest acord ar fi trebuit in vigoare tot de la inceputul lui 2013, insa a fost puternic atacat de catre Comisia Europeana.

Comisia Europeana spune ca cele doua tratele ar putea fi considerate ilegale deoarece acestea permit titularilor de conturi off-shore sa plateasca o rata mai mica a taxei retinute la sursa fara sa-si dezvaluie identitatea. Comisarul pentru impozitare, Algirdas Semeta spune ca aceasta oferta trebuie renegociata, iar Marea Britanie si Germania au fost de acord cu propunerea, in caz contrar ar fi ajuns la Curtea Europeana de Justitie.

Inasprirea impozitarii, o prioritate

Prioritatea lui Semeta este, in acest moment, de a inaspri impozitarea si spera sa ajunga la un acord pana la sfarsitul lunii februarie. Presupunand ca Luxembourg si Austria, doua paradisuri fiscale cunoscute, vor fi de acord, asta ar insemna mai multe impozite retinute si un efect vizibil asupra trusturilor discretionare.

Scopul cel mare este schimbul de informatii intre autoritatile fiscale ale acelor tari. Acest lucru ar insemna sfarsitul secretului bancar elvetian si va fi o lovitura fatala pentru paradisurile fiscale.

Pentru moment, standardul impus de catre Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare, cu sediul la Paris este de "informatii la cerere". De exemplu, un guvern poate cere anumite date despre infractori.

Firma de consultanta Booz&Company spune ca sectorul financiar elvetian poate pierde 47 de miliarde de euro in active si 1,1 miliarde de euro in venituri ca urmare a acelui acord german si britanic.

In lupta cu atacurile, bancherii elvetieni incearca sa vina cu un model de afaceri alternativ. "Planul B" al bancilor elvetiene va fi sa se concentreze mai mult pe clientii bogati din tarile instabile politic, in curs de dezvoltare.

Pe scurt, in cazul in care Elvetia nu poate pastra secretul bancar, cel putin sa ofere stabilitate. A ajuta oamenii bogati din tarile sarace ar putea fi o strategie profitabila, indiferent de riscul reputational.

O plangere comuna venita din partea bancilor elvetiene este ca multe din tarile care acum le preseaza sunt ele insele paradisuri fiscale. Statele Unite gazduieste banii din America Latina in bancile din Florida, iar Marea Britanie are insulele Canalului, grupate in doua provincii- Guernsey si Jersey.

Spalarea de bani, operatiune complicata

In opinia consultantului financiar Ionel Blanculescu, spalarea banilor negri este o operatiune foarte complicata, ea fiind urmarita de toate agentiile de informatii si in special de FBI, CIA, New Scotland Yard etc.

"Se pot insa spala in cantitati mai mici, cat sa serveasca pentru dezvoltarea achizitiilor de masini de lux, vile si alte elemente, ceea ce este extrem de vizibil in Romania", a declarat Ionel Blanculescu intr-un interviu anterior acordat Business24

Specialistul spune ca o mare parte din acesti bani va ramane blocata pentru eternitate, nu pot fi folositi decat in masura in care reusesc sa ii spele. Se apreciaza ca pe plan mondial, sume de mii de miliarde de dolari sunt blocate in cele 64 zone offshore.

"De recuperat nu exista posibilitatea, de impozitat se poate prin amnistie fiscala, operatiune extrem de imorala, insa utila, practicata insa si la case mai mari, vezi Elvetia, Germania, Franta, Italia, Irlanda, Olanda. Impozitul perceput poate fi cuprins intre 5-7% pentru aceste sume.

La 50 mld euro am putea sa recuperam aproximativ 3,5 mld euro, prin acest impozit de 5-7% si sa facem ca banii sa se intoarca in tara, pentru a fi folositi in economie", a mai adaugat acesta.

Consultantul este de parere ca in Romania, amnistia fiscala s-ar putea sa nu aiba succes, ca urmare a neincrederii in special in spectrul de business.

"Aceasta neincredere ar putea sa ii conduca pe cei care au fonduri negre sa nu accepte sa-i aduca in tara si sa-i foloseasca mai departe, intr-o proportie foarte mica, in zonele de pastrare, offshore", a mai adaugat Ionel Blanculescu.

#tari paradisuri fiscale, #avere companii offshore, #spalare bani negri, #banci elvetiene paradisuri fiscale, #secret bancar elvetia , #Elvetia