Cautand adaposta

Vineri, 31 Octombrie 2008, ora 14:47
1346 citiri
Cautand adaposta

A avea in comun o moneda, dar nu si o guvernare - hibridul format din 15 tari care utilizeaza moneda euro - poate sa nu para tocmai ideal in vremuri tulburi. Dar vazuta din afara, moneda unica pare un adapost din ce in ce mai atractiv.

Chiar si tari cu o economie solida, ca Polonia , vor sa-si accelereze pregatirile pentru a intruni conditiile de aderare la moneda unica. Si membrii bogati ai UE, care au ramas deoparte prin propria lor alegere, Suedia si Danemarca, se mai gandesc acum. Aderarea la euro, cel putin pentru unii, inseamna o pierdere a identitatii nationale. Mai inseamna ca guvernele nu pot reduce sau modifica ratele dobanzilor pentru a corespunde nevoilor economice. In vremurile insorite din trecut, acesta parea un argument pentru a sta deoparte. Balanta acestui argument se inclina acum.


Danemarca a crescut de doua ori rata dobanzilor in octombrie, pentru a-si proteja moneda nationala, coroana, care se raporteaza la euro. Coroana suedeza a scazut la un nivel record in raport cu euro in octombrie, cand banca centrala a redus rata dobanzii, in speranta evitarii unei recesiuni. Premierul danez Anders Fogh Rasmussen spune ca a fi in afara zonei euro in timpul crizei financiare e "nociv" pentru economie si doreste un referendum pana in 2011. Chiar si pentru state care nu sunt in UE, ca Islanda, adoptarea euro e acum un subiect fierbinte.


In Europa de Est, intre timp, Slovenia a adoptat deja euro si Slovacia o va urma la finele anului. Dar nicio alta tara nu pare sa se apropie de adoptare. Standard & Poor a retrogradat saptamana aceasta ratingul de credit al Romaniei, acuzand iresponsabilitatea politicienilor cu privire la majorarile salariale din sectorul public. Polonia, ambitioasa, spune ca vrea sa intruneasca standardele si a propus un curs de schimb fix al zlotului fata de euro, pentru 2011. Guvernul cauta acum sprijin politic pentru amendamentele constitutionale necesare.


Pentru a adera la euro, tarile trebuie sa aiba o inflatie si un deficit budgetar la un nivel scazut (o medie in functie de performantele altor tari). In anii trecuti, tarile est-europene n-au reusit acest lucru, deoarece cresterea economica accelerata a dus la o crestere a preturilor. Investitiile straine vor inregistra, probabil, o scadere abrupta. Venituri imense la buget au redus candva deficitul - dar acum colectarea taxelor scade, punand in pericol sectorul nereformat al finantelor publice.


A vorbi despre apropierea rapida de euro poate fi un truc bun pentru politicieni, dar dificultatile practice sunt uriase. Tarile zonei euro nu vor noi membri cu probleme; cei deja existenti, cum ar fi Grecia si Italia, dau destule batai de cap. Taxe mai mari si cheltuieli mai mici, necesare pentru a corespunde criteriilor de admitere, nu sunt alegerile pe care o tara le-ar face in vreme de recesiune.


Perspectiva aderarii la euro in trei ani nu pare a calma panica pietelor financiare acum. Pentru asta ar fi nevoie lichiditati, ca in cazul Ungariei. Saptamana aceasta, UE a anuntat ca va mari de la 12 miliarde de euro pachetul de salvare la 25 de miliarde. Dar si cu un asemenea ajutor extern, gestionarea unei monede independente incepe sa para prea riscanta pentru toate economiile, in afara de cele mari.