Mii de companii pierd contracte din cauza lipsei competentelor lingvistice

Sambata, 24 Februarie 2007, ora 09:13
1458 citiri

Mii de intreprinderi europene pierd afaceri si rateaza incheierea de contracte ca rezultat al lipsei competentelor lingvistice. Intreprinderile mici din Europa au un potential enorm de a-si spori exporturile totale investind mai mult in limbile straine si dezvoltand strategii lingvistice coerente.

Aceasta este una din concluziile rezultate in urma studiului intitulat 'ELAN: Efectele asupra economiei europene privind deficitul in domeniul competentelor lingvistice in cadrul intreprinderilor', realizat Centrul national de limbi din Regatul Unit (CILT) si prezentat vineri la Bruxelles de comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban. Este prima incercare la nivel european de a estima costul lipsei competentelor lingvistice pentru intreprinderile UE. Informatiile din studiu se bazeaza pe un esantion de 2 000 de intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri) din intreaga Europa si sunt corelate cu informatiile provenind de la 30 de societati multinationale si de la un grup de experti din tarile implicate, la care se adauga un set de studii de caz.

Aproape jumatate din IMM-urile chestionate cu activitate de export intentioneaza sa se extinda pe noi piete straine in urmatorii trei ani, dar in loc sa investeasca in angajatii propriei companii pentru a invata noi limbi straine, prefera sa angajeze persoane cu competente lingvistice adecvate din tarile in care intentioneaza sa-si extinda afacerile sau cauta pe piata de munca interna persoane mobile din punct de vedere geografic care detin competentele lingvistice necesare.

Studiul arata ca aceste solutii sunt din ce in ce mai neadecvate. Un procent important al intreprinderilor europene pierd activitatile de export datorita lipsei competentelor lingvistice si a celor interculturale. Studiul sugereaza ca o crestere a investitiei in dezvoltarea competentelor lingvistice in intreaga Europa ar produce beneficii economice importante, in special un impact pozitiv asupra productivitatii IMM-urilor si a rezultatelor obtinute la export.

'Departe de a constitui un cost nedorit in desfasurarea activitatilor de afaceri, investitia in competente lingvistice poate imbunatati, de fapt, in mod decisiv oportunitatile de afaceri ale unei intreprinderi. Intentionez sa situez multilingvismul in centrul strategiei de la Lisabona pentru crestere si ocuparea fortei de munca', a declarat Leonard Orban.

Raportul confirma importanta limbii engleze ca limba a mediului de afaceri pe plan mondial, dar arata ca alte limbi sunt larg utilizate ca limbi intermediare, in vederea construirii cu succes a relatiilor de afaceri. Principalele limbi europene, respectiv germana, franceza si spaniola sunt considerate ca fiind cele mai importante, dar si mandarina, araba si rusa capata o importanta din ce in ce mai mare.

Studiul cuprinde cinci componente majore, intre care un sondaj de opinie in randul a aproape 2 000 de intreprinderi mici si mijlocii care se ocupa de export, din 29 de state europene. Conform sondajului, tara care a dat cele mai multe raspunsuri a fost Spania, urmata la mica distanta de Romania. La coada clasamentului se situeaza Cipru si Olanda.

Multe IMM-uri nu au dorit sa spuna valoarea pierderilor rezultate din necunoasterea limbilor straine, dar din datele colectate se estimeaza ca 37 de IMM-uri au pierdut contracte in valoare totala estimata intre 8 si 13,5 milioane de euro. Alte 54 de IMM-uri au pierdut contracte a caror valoare a fost estimata la 16,5 - 25,3 milioane de euro, iar 10 IMM-uri au recunoscut ca valoarea contractelor pierdute a depasit un milion de euro. Media pierderilor unui IMM pe o perioada de trei ani este de 325 000 de euro.

In urma sondajului, au fost identificate patru elemente de gestionare a activitatilor lingvistice, care se pot asocia cu succesul exporturilor: abordarea strategica privind comunicarea multilingva, numirea vorbitorilor de limba materna, angajarea de personal cu competente lingvistice si utilizarea serviciilor oferite de traducatori si interpreti. Intreaga economie a UE ar putea inregistra castiguri importante, daca toate IMM-urile exportatoare ar aplica una sau mai multe dintre aceste tehnici.

De altfel, in 15 dintre cele 29 de tari studiate, cel putin 50% dintre respondenti au sustinut ca au o strategie in privinta utilizarii limbilor straine in activitate, in special angajarea de vorbitori nativi de limbi straine. O mare parte din intreprinderi (48% din esantion) pretind ca ofera angajatilor posibilitatea de a urma cursuri de limbi straine, 15 tari depasind 50%, doar una aflandu-se sub 20%. Cu toate acestea, atat intreprinderile mici, cat si cele mari declara ca prefera sa angajeze personal cu competente lingvistice, decat sa investeasca in formare.

Adaptarea site-ului web a fost frecventa, intrucat 50% dintre intreprinderile din 22 de tari pun la dispozitie site-uri web in alte limbi decat limba nationala, iar utilizarea serviciilor oferite de traducatori si interpreti a variat - intre 4% si 84% dintre intreprinderi, pe tara.

In privinta intentiilor de extindere a afacerii in alte tari, sondajul releva ca aceasta tendinta este mai puternica in randul noilor tari membre si al celor in curs de aderare, Grecia ocupand primul loc in aceasta privinta (91% din numarul de firme interogate), urmata de Bulgaria (80%), Turcia (79%), Romania (68%), Spania (68%), Cehia (69%), Polonia (63%), Slovacia (65%), precum si (57%), Cipru (60%) si Lituania (50%). In medie, 47% din esantionul reprezentativ al firmelor chestionate intentioneaza sa-si extinda afacerile catre noi tari, ceea ce le ofera mari sperante de crestere a exporturilor. Este de asteptat ca barierele lingvistice cu care se confrunta unele companii mai degraba sa creasca decat sa se reduca pe masura ce comertul se extinde pe noi piete.

In ceea ce priveste relevanta limbii si culturii unei tari in luarea unei decizii de a investi pe o noua piata, Romania a obtinut un scor bun (31%), in conditiile in care, la nivel general, doar 10% dintre firme au spus ca si-au ales o noua piata pornind de la cunoasterea limbii si culturii locale.

Intrebate daca au intampinat dificultati cu clienti straini din cauza diferentelor culturale, media raspunsurilor pozitive la nivelul tuturor tarilor europene a fost de 18%. IMM-urile din Romania se situeaza printre cele care au recunoscut ca au avut dificultati peste medie (29%). Tara in care IMM-urile au spus ca au intampinat cele mai multe dificultati din acest punct de vedere este Norvegia (42%).

Cele mai multe firme (48% la nivel european) sustin ca au o strategie oficiala in domeniul lingvistic pentru a trata cu clientii straini. Desi acest procent este in general stabil in majoritatea tarilor, unele state, precum Portugalia (93%), Marea Britanie (3%) si Ireland (1%) constituie exceptiile. Importanta acordata strategiilor lingvistice este mai vizibila in cazul tarilor cu iesire la mare, cum este cazul Portugaliei, Greciei si Ciprului, precum si in noile tari membre ale UE Bulgaria si Romania. Intr-adevar, peste 60% din companiile de export din statele noi sau recent aderate par mult mai bine informate din acest punct de vedere si au o strategie. Este cazul companiilor din Ungaria, Estonia, Bulgaria si Romania.

Conform sondajului, in Romania competenta lingvistica a personalului unei companii joaca un rol foarte mare in decizia de alegere a pietelor de export (30%). Acest criteriu nu are nicio importanta in Olanda si Luxemburg.

Intrebate daca au angajat personal cu anumite capacitati lingvistice in functie de necesitatile de export, o medie de 40% dintre firme au spus 'DA', companiile din Ungaria, Romania, Republica Ceha, Belgia, Franta, Germania si Spania aratand o mai mare tendinta de a recruta personal pe acest criteriu.

Totodata, 49% din totalul companiilor europene chestionate au declarat ca si-au trimis personalul la cursuri de pregatire lingvistica. Cele mai multe raspunsuri afirmative s-au inregistrat in companiile cehe si slovace (90% si 84%), in timp ce companii din Malta si Marea Britanie si-au exprimat lipsa de interes in aceasta privinta.

Managerii IMM-urilor din Romania au beneficiat in proportie de 100% de astfel de cursuri de pregatire, in timp ce angajatii fara functii de conducere au beneficiat in proportie de doar 20% de astfel de cursuri. Potrivit reprezentantilor IMM-urilor din Romania, investitia este semnificativa, dar managerii lor sunt convinsi ca beneficiile economice pe termen mediu si lung vor fi si mai semnificative.

In plus, 88% dintre IMM-urile din Romania si-au exprimat convingerea ca vor avea nevoie sa-si imbunatateasca cunostintele lingvistice in urmatorii 3 ani, in timp ce media la nivel european este de 42%.

De asemenea, o cerere tot mai mare pentru cunoasterea culturii altor tari este intregistrata in 20% dintre cele aproape 2000 de companii chestionate, procentul cel mai mare inregistrandu-se in companiile islandeze (53%) bulgaresti (50%), romanesti (41%

Tot tarile recent aderate considera important sa-si imbunatateasca in urmatorii 3 ani cunostintele despre anumite piete straine, media europeana fiind de 20%. Procentele cele mai mari se inregistreaza in Bulgaria (50%), Romania (41%) si Republica Ceha (38%), iar la polul opus se situeaza Luxemburgul, Irlanda si Marea Britanie.

Potrivit unui cercetator roman care lucreaza la o mare companie din Franta, in anumite sectoare de activitate, IMM-urile romanesti nu par sa aiba nevoie de prea multe abilitati lingvistice, principalul factor care le face atractive fiind costurile scazute ale marfurilor finite.

Studiul va constitui baza pentru urmatoarea sesiune a lucrarilor Forumului intreprinderilor pe care comisarul Leonard Orban intentioneaza sa il lanseze in acest an in parteneriat cu mediul de afaceri european pentru o mai buna intelegere a impactului competentelor lingvistice asupra schimburilor comerciale si a crearii locurilor de munca in UE.

<b>Bloombiz</b>
(Sursa: <a href=http://www.rompres.ro/ target=_blank>Rompres</a>)