Universitatea, de la instutitia antica, la afacerea de astazi: Ce transformari aduc noile vremuri

Educatia superioara este una dintre cele mai mari realizari ale prosperitatii. Ceea ce a fost odata un privilegiu pentru putini, a devenit ceva obisnuit pentru clasa de mijloc, datorita suportului guvernamental. Circa 3,5 milioane de americani si 5 milioane de europeni vor absolvi studiile superioare in aceasta vara. In tarile emergente, invatamantul universitar a "explodat": China a adaugat 30 de milioane de locuri in facultati in ultimii 20 de ani.

Cu toate acestea, procesul s-a schimbat putin fata de cum a gandit Aristotel, Athenian Lyceum: tinerii studenti se strang pentru a asculta inteleptii savanti. Insa acum a inceput o revolutie, datorita a trei forte: costurile in crestere, schimbarea cererii si tehnologia avansata, spun cei de la The Economist.

Off campus, online

Invatamantul superior sufera de boala Baumol - tendinta de crestere a costurilor in sectoarele mari consumatoare de forta de munca cu productivitate stagnanta. In timp ce preturile automobilelor, calculatoarelor si ale multor altele au scazut dramatic, universitatile, protejate de finantare provenita din sectorul public si din cel al marilor angajatori, au fost capabile sa ceara tot mai multi bani pentru acelasi serviciu. Timp de doua decenii, costul de absolvire a unui colegiu din America a crescut cu 1,6 puncte procentuale mai mult decat inflatia anuala.

Pentru majoritatea studentilor, facultatea ramane o afacere buna; prima forta - cresterea costurilor - se bazeaza pe majorarea veniturilor obtinute de-al lungul vietii, dupa absolvirea facultatii; in prezent, costurile se ridica la 590.000 de dolari. Dar pentru un numar tot mai mare de studenti care se adancesc in datorii - in special pentru cei 47% americani si 28% britanici care nu finalizeaza studiile - aceasta nu reprezinta, in mod clar, adevarata valoare a banilor. Iar suportul statului devine tot mai mic. Fondurile americane pentru sustinerea studentilor au scazut cu 27% intre 2007 si 2012, in timp ce taxele medii de scolarizare, ajustate cu inflatia, au crescut cu 20%. In Marea Britanie, taxele de scolarizare, care erau aproape zero in urma cu 20 de ani, pot ajunge la 9.000 de lire sterline (15.000 dolari) pe an.

Piata fortei de munca contribuie la aceasta schimbare. In modelul standard al educatiei superioare, oamenii se duceau la facultate la 20 de ani: absolvirea era un bilet de intrare intr-o anumita clasa profesionala. Dar automatizarea incepe sa aiba asupra "gulerelor albe" acelasi efect ca si asupra celorlalti. Conform unui studiu al Universitatii din Oxford, 47% dintre profesii risca sa fie "automatizate" in urmatoarele decenii. Pa masura ce inovatiile elimina unele profesii si le schimba pe altele, oamenii trebuie sa-si imbunatateasca capitalul uman de-a lungul intregii vieti.

Aceste doua forte - costurile si piata muncii - sustin schimbarea. A treia - tehnologia - o asigura. Internetul, care a modificat afacerile ziarelor, cartilor si muzicii, va schimba si educatia superioara. Acum, MOOC, sau "Massive Open Online Course", ofera studentilor sansa de a asculta lectori celebri si de a obtine o diploma cu mult mai putine costuri decat daca ar participa, fizic, la cursurile universitatii.

MOOC a debutat in 2008 si nu a reusit sa se ridice la promisiunile facute. Ca urmare a faptului ca nu are un sistem oficial de acreditare, multi au renuntat la aceste cursuri. Insa lucrurile se schimba dupa ce investitori privati si universitati s-au implicat. Unul dintre furnizorii de astfel de cursuri, Coursera, sustine ca are 8 milioane de utilizatori inregistrati. Desi cursurile sunt gratuite, acestia au obtinut anul trecut venituri de un milion de dolari dupa ce a introdus o taxa de 30-100 de dolari pentru recunoasterea absolvirii cursurilor. Altul, Udacity, a incheiat un acordt cu AT&T si Georgia Tech, prin care oferea cursuri online de masterat pentru computing, la un pret reprezentand numai o treime din costul cursurilor traditionale. Starbucks s-a oferit sa-si ajute angajatii sa-si plateasca absolvirea online a Arizona State University.

MOOC va perturba, diferit, unele universitati. Nu toate vor avea de suferit. Oxford si Harvard s-ar putea sa aiba beneficii. Cei ambitiosi vor dori intotdeauna sa mearga la universitati de renume, iar tendintele din economia digitala va favoriza cativa mari jucatori. "Celebritatile" vor putea sa se vanda prin MOOC in intreaga lume.

Insa universitatile mediocre s-ar putea sa aiba aceeasi soarta ca si ziarele. Acolo invatamantul superior va avea aceeasi soarta ca ziarele, veniturile universitalior s-ar putea sa scada cu mai mult de jumatate, numarul de angajati ar putea sa scada cu 30% si mai mult de 700 de institutii s-ar putea sa-si inchida portile. Restul universitatilor vor trebui sa se "reinventeze" pentru a supravietui.

Care vor fi urmarile revolutiei din invatamantul superior

Ca toate revolutiile, si cea din invatamantul superior va face victime. Multe orase se bazeaza pe universitati. Intr-un fel, MOOC va consolida inegalitatea dintre studenti (cei mai buni vor avea o situatie superioara comparativ cu cei mai slabi, in afara mediului universitar) si in randul profesorilor (lectorii celebri vor castiga o avere, spre furia colegilor mai putin carismatici).

Politicienii vor avea, inevitabil, parte de presiunea acestei revolutii, pe care vor incerca sa o opreasca. Ei ar trebui sa-si aduca aminte ca de cheltuielie statului ar trebui sa beneficieze intreaga societate, si nu sa protejeze de competitie profesorii titulari. De reinventarea universitatilor vor beneficia mai multi decat cei care vor fi afectati. Sudentii din tarile bogate vor avea acces la educatie superioara la costuri reduse. Flexibilitatea MOOC aduce beneficii persoanelor mai in varsta, care au nevoie de o noua pregatire: edX, alt furnizor de astfel de cursuri, a spus ca varsta medie a studentilor sai online din America este de 31 de ani. In tarile emergente, cursurile online ofera tarilor, ca Brazilia, posibilitatea de a elimina gradul inferior de educatie comparativ cu tarile dezvoltate la costuri mult mai mici. Iar educatia a devenit, acum, o piata globala: Massachusetts Institute of Technology l-a descoperit pe remarcabilul talentat tanar mongolez, Battushig Myanganbayar, intr-un curs online de electronica.

Mai degraba decat sa sustina vechiul model, guvernele ar trebui sa-l faca pe cel noul sa functioneze mai bine. Pot face aceasta prin sustinerea unor standarde comune de acreditare. In Brazilia, de exemplu, cei care termina astfel de cursuri sustin un examen independent organizat de stat. In cele mai multe tari occidentale ar fi bine sa existe o singura organizatie, independenta, care sa certifice aceste examene.

Reinventarea unei institutii antice nu este usoara. Dar va asigura o educatie mai buna pentru mai multi oameni. Rareori oportunitatea si necesitatea sunt atat de apropiate.