Mana intinsa Rusiei de China, doar un miraj?

Summit-ul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) desfasurat zilele acestea in Rusia da sansa Moscovei sa pozeze inca o data in initiatoarea unor masuri economice menite sa fereasca cele 5 piete emergente de influenta sistemului financiar occidental.

Inca din primele luni ale crizei din Ucraina, Rusia si-a concentrat atentia asupra pietei asiatice.

Dar, odata ce Japonia s-a alaturat tarilor care au initiat sanctiuni economice impotriva sa, iar relatia economica cu India nu a evoluat prea mult, China pare sa fi ramas principalul aliat al Moscovei.

Chiar si asa insa, relatia ruso-chineza are mai mult aspectul unui miraj, remarca analistii Reuters.

Multe hartii...

Din primavara anului trecut, Rusia a dezvoltat o multime de proiecte comune cu China: o noua metoda de transferuri interbancare, o agentie de credit comuna, ba chiar si noi alternative la Banca Mondiala si FMI.

China si Rusia fac parte din grupul statelor care au initiat aparitia bancii BRICS, intitulata Noua Banca de Dezvoltare, menita sa finanteze proiecte de infrastructura si alte investitii majore in statele membre.

Banca BRICS are in plan si asigurarea unui fond de rezerva de 100 de miliarde de dolari care sa previna o eventuala dezechilibrare a celor cinci piete emergente in cazul unei crize a lichiditatilor la nivel global.

Cel mai important pas facut a fost cel in domeniul cooperarii energetice, China semnand un contract de 400 miliarde de dolari care presupune furnizarea de gaze naturale din Rusia pe 30 de ani si construirea unei retele de transport a acestora de peste 3000 de km.

In noiembrie, cele doua tari au convenit asupra crearii unei retele secundare de transport gaze naturale din Siberia de Vest pana in provincia Xinjiang, de-a lungul rutei Altai.

Spre deosebire de reteaua care pleaca din Siberia de Est pana in China, routa Altai va prelua din rezervele de gaze destinate Europei, dand sansa Moscovei de a alterna livrarile in functie de comenzi.

Moscova si-a deschis portile pentru cooperare in sectoare care pana acum au fost ferite de influenta Beijingului, multe dintre acestea fiind considerate de importanta strategica: exploatarea petrolului si gazelor sau industria auto.

Intre timp, companiile din China s-au straduit sa asigure tehnologia la care firmele rusesti nu mai aveau acces ca urmare a sanctiunilor economice dictate impotriva Moscovei, iar bancile asiatice au infuzat sumele necesare stabilizarii sectorului bancar din Rusia.

...putine fapte concrete

La un an dupa intocmirea maretelor planuri de cooperare, proiectele nu par sa fi avansat prea mult insa, unele fiind chiar abandonate de comun acord.

China s-a arat mult mai preocupata de lansarea Bancii de Investitii in Infrastructura a Asiei (AIIB) decat de varianta bancii BRICS. Dealtfel, AIIB este un proiect la care Moscova raspuns dupa o lunga ezitare.

Rusia s-a alaturat celorlalte 56 de state membre de pe 5 continente abia cu cateva zile inainte de termenul limita stabilit de Beijing pentru desemnarea membrilor fondatori.

In sectorul energetic, cele doua state inca se zbat sa isi urmeze planurile initiale.

Lucrarile la magistrala est-siberiana de transport a gazelor naturale au demarat in septembrie 2014, dar fara sa inainteze prea mult.

Analistii se arata chiar sceptici in privinta darii in folosinta a gazoductului pana in 2018, asa cum este stabilit in contract. Aceasta si ca urmare a faptului ca Beijingul a refuzat sa acorde un avans de 25 de miliarde de dolari inainte de inceperea lucrarilor.

In septembrie, unul dintre oficialii Gazprom marturisea ca aceasta chestiune este inca suspendata in aer. Pe de alta parte, gazoductul de pe ruta Altai inca nu are traseul stabilit cu exactitate.

Rusii nu pot astepta nici macar un pret bun pentru gazele livrate chinezilor, acestea fiind directionate catre zone retrase din China, departe de marile aglomeri industriale.

Mai mult, cele doua guverne nu au fost in stare nici sa stabileasca redeventa si cota de participare a Chinei in proiectul comun de exploatare a zacamintelor din campul Vankor, unul din cele care ar urma sa alimenteze gazoductul de pe ruta Altai.

Joc dublu

Obstacolele survenite in proiectele ruso-chineze par sa urmeze aceeasi linie a politicii externe adoptata de Beijing in privinta crizei din Ucraina.

Media din China si-a exprimat intelegerea fata de argumentele aduse de Moscova in privinta implicarii sale in conflictul din estul Ucrainei, iar oficialii guvernului de la Bejing au criticat implementarea sanctiunilor dictate de Occident, dar cam atat.

Beijingul a refuzat sa recunoasca anexarea Crimeii, nu a votat pentru Rusia in cadrul Consiliului de Securitate al ONU atunci cand a fost pusa in discutie rezolutia privind Ucraina si a intretinut relatii stranse cu autoritatile de la Kiev.

La doar cateva zile dupa rasturnarea regimului Yanukovici, Ministerul de Externe de la Beijing a anuntat ca respecta alegerea facuta de poporul ucrainean, iar de atunci investitiile facute de China in agricultura din Ucraina s-au intensificat.

Motiv de alarma

China a reusit, de altfel, sa isi extinda discret sfera de influenta in fostele republici sovietice Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Turkmenistan si Uzbekistan, lucru care starneste nelinistea Moscovei.

Analistii specializati in problemele Asiei Centrale estimeaza ca metoda aplicata de rusi in estul Ucrainei, prin inarmarea rebelilor sau folosirea bazelor militare din regiune pentru a lansa atacuri sub acoperire, ar putea sa fie folosita pe viitor si impotriva intereselor Chinei in Kazahstan, Kirghizstan sau Tadjikistan.

China si Rusia au afisat adesea pozitii apropiate in solutiile oferite pentru rezolvarea crizei ucrainene, dar au esuat in a dezvolta proiectele comune anuntate cu atata fast.

Recenta dezghetare a relatiilor ruso-chineze nu ar trebui supraevaluata. Aceasta nu va marca o miscare tectonica in relatiile diplomatice internationale, iar noua dragoste fulgeratoare a Moscovei pentru Beijing nu este in stare sa scoata Rusia din izolarea sa pe plan international, cred analistii Reuters.