Liderii comunisti din China apeleaza la religiile traditionale pentru a combate "vidul moral" - presa

Ascensiunea economica si dorinta de imbogatire distrug bazele morale ale societatii chineze. In lupta impotriva cinismului si necredintei de mare ajutor vor fi atat postulatele marxiste, cat si religiile traditionale - aceasta este directiva pe care o transpune in viata liderul chinez Xi Jinping.

Insa, in opinia expertilor, China va continua sa recunoasca doar acele organizatii religioase care se supun controlului statului, noteaza, miercuri, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, care precizeaza ca ascensiunea crestinismului constituie un factor de ingrijorare pentru liderii chinezi.

Presedintele Chinei, Xi Jinping, este de parere ca tara pe care o conduce isi pierde busola morala. El doreste ca Partidul Comunist sa manifeste mai multa bunavointa pentru credintele populare traditionale. Acest lucru ar urma sa umple vidul moral care s-a format in urma boomului economic si a dorintei chinezilor de a se imbogati.

Actualul lider al Chinei a crescut in epoca lui Mao Zedong, cu moravurile puritane ale acesteia. Xi Jinping este ingrijorat de cultul banilor care se propaga peste tot in tara sa. Pentru a depasi declinul moral, liderul chinez face apel la religiile traditionale: confucianismul, budismul si taoismul.

Xi este constient ca o campanie anticoruptie vindeca doar simptomele, pe cand pentru tratarea bolii este nevoie sa desfasori reforme politice si sa te bazezi pe credinta oamenilor. Gravitatea 'bolii' este confirmata de urmatoarele date: in primele decenii dupa victoria comunistilor in razboiul civil, nivelul infractionalitatii si coruptiei era unul scazut, in timp ce in perioada 2008-2012 circa 143.000 de functionari de stat - in medie 78 de oameni pe zi - au fost deferiti justitiei pentru depasirea imputernicirilor de serviciu sau pentru luare de mita.

Intr-un interviu acordat cotidianului Nezavisimaia Gazeta, directorul-adjunct al Institutului pentru tarile din Asia si Africa al Universitatii de Stat din Moscova, Andrei Karneev, subliniaza ca "noua conducere chineza este cu adevarat preocupata de subrezirea pivotilor morali care existau inainte".

"Pana si in sumbra epoca a lui Mao erau respectate normele revolutiei morale, care inglobau si valori traditionale. Insa, atunci cand China a luat-o pe drumul economiei de piata, aceste valori au inceput sa se dilueze, iar acum multi chinezi simt ca principala amenintare a devenit nu criza economica, nu actiunile dusmanului extern, ci faptul ca totul se subordoneaza goanei dupa castig", subliniaza specialistul rus.

Lupta impotriva coruptiei si a exceselor demnitarilor, una din preocuparile Partidului Comunist

Faptul ca Xi Jinping a decis sa faca apel la religiile traditionale constituie o surpriza pentru Karneev, care aminteste ca in timpul actualului lider a fost demarata o campanie pentru restabilirea tocmai a valorilor socialiste. "Este vorba si de lupta impotriva coruptiei si a exceselor, pentru ca inaltii functionari sa cheltuiasca mai putin pentru banchete, pentru masini de serviciu. De exemplu, inainte, sa mananci tot (ce-ai comandat) la un restaurant era considerat aproape un semn de proasta cuviinta. Acum, la televizor se prezinta cum clientii lasa farfuriile curate", precizeaza expertul rus.

"Mai mult decat atat, Xi Jinping a vizitat locuri ale bataliilor revolutionare si a indemnat cadrele de partid sa consolideze disciplina, ideile socialiste. Insa, daca se va dovedi ca el face apel la confucianism, budism, aceasta inseamna o turnura in campania sa. Inseamna ca este aruncata o punte spre religiile traditionale, existente din vremuri de demult in China", adauga Karneev.

Dupa cum aminteste interlocutorul ziarului rus, "in principiu, dupa demararea reformelor si mai ales dupa tragicele evenimente din piata Tiananmen, din 1989, ceva asemanator a mai avut loc".

"La acea data, tineretul trebuia distras de la ideile democratiei, de la alegeri. Atunci a inceput sa se spuna ca civilizatia chineza numara 5.000 de ani, ca ea este cea mai buna din lume, iar unii lideri regionali organizau pelerinaje la temple dedicate Imparatului Galben. Adica, a aparut un cult cvasireligios nu doar pentru personaje reale, ci si pentru personaje mitologice din istoria chineza", relateaza specialistul rus.

Nu este exclus ca si acum partidul sa intentioneze sa faca apel la mostenirea traditionala. Insa, in conditiile in care rolul de lider apartine Partidului Comunist, el va reglementa acest proces.

"Un rol prea independent al religiei nu este admis. Este adevarat ca taoismul si budismul nu au jucat inainte un rol politic. Ele nu ingrijoreaza prea mult Beijingul. In schimb, cu crestinismul lucrurile stau diferit. Creste numarul de crestini printre studenti. Catolicii, precum si reprezentantii altor confesiuni crestine nu se inregistreaza si actioneaza in clandestinitate, ca si cum nu s-ar supune structurilor de stat. Acest lucru nu poate sa nu ingrijoreze partidul", conchide expertul, citat de Nezavisimaia Gazeta.