Cinci milioane de motive care ar putea arunca China intr-un razboi

Cinci milioane de cetateni stabiliti pe alte meleaguri si zeci de miliarde de dolari plasati in investitii in afara tarii sunt motivele care ii fac pe liderii comunisti de la Beijing sa isi reconsidere pozitia in ceea ce priveste neamestecul in treburile interne ale altor natiuni.

China a conditionat mai mereu acordarea imprumuturilor de incheierea unor contracte de lucrari pentru companiile sale de stat. Investitii de acest gen se intrevad din Sudanul de Sud, pana in Yemen sau Pakistan, dar mai nou Beijingul se vede nevoit sa intervina pentru a-si proteja investitiile, arata reporterii Bloomberg.

De la pasivitate la implicare agresiva

In 1955, premierul chinez Zhou Enlai avea sa stabileasca linia directoare a politicii externe a Chinei mentionand neamestecul in treburile interne ale altor state suverane.

Directia aceasta a fost urmata cu strictete pana anul trecut, lucru ce i-a facut pe chinezi sa evite discret sprijinirea sanctiunilor internationale indreptate impotriva Rusiei sau a regimului presedintelui sirian Bashar al-Assad.

Politica Chinei a reflectat atat concentrarea pentru asigurarea stabilitatii interne, cat si lipsa de interes a liderilor comunisti de la Beijing de a juca un rol activ in politica externa.

De altfel, postura de "urs Panda" adoptata de China in timpul crizelor internationale recente l-au facut pe presedintele Obama sa afirme ca oficialii de la Beijing se comporta ca o gasca de petrecareti, in timp ce altii duc greul securitatii globale.

Acum insa, lansarea proiectului "Drumul Matasii" si cresterea cifrei investitiilor realizate peste granita la aproape 108 miliarde de dolari ii fac pe oficialii de la Beijing sa cantareasca situatia cu mai multa atentie.

Se observa deja o abordare proactiva in protejarea intereselor si a securitatii populatiei, insa aceasta evolutie nu este lipsita de riscuri, dupa cum evalueaza analistii.

"O sa fie un problema foarte mare din acest punct de vedere. Daca ne vom confrunta cu o renuntare totala la vechea politica externa vom avea un adevarat balamuc in regiune.

In celalalt caz, am putea vedea o evolutie graduala in asumarea noilor sarcini de securitate, in care Chinei i se va face loc pentru a-si expune puterea, dar i se vor trasa si anumite responsabilitati", explica Kerry Brown, directorul Centrului de Studii Chineze din Sidney.

Implicarea masiva a Chinei in diverse investitii la nivel global este acum insotita de o expansiune din punct de vedere militar, ca parte a proiectiei influentei sale.

Este o situatie noua si de-a dreptul provocatoare pentru politicienii americani care inca nu au decis daca ar trebui sa le ofere chinezilor un scaun la masa puterilor globale sau ar trebui sa ii izoleze cat mai rapid.

In acelasi timp, liderii de la Beijing sunt pusi in fata unopr situatii inedite, aproape tabu, fiind nevoiti sa isi extinda sfera de influenta prin discutii private cu alti lideri de stat.

Rol activ

Deja presedintele Xi Jinping s-a intalnit pe 11 iunie, in Beijing, cu liderul miscarii de opozitie din Myanmar, Aung San Suu Kyi, promitandu-i acestuia sprijinul sau in alegerile programate pentru luna noiembrie.

Anumite zvonuri acrediteaza ideea ca Beijingul ar fi organizat si cateva runde de negocieri de pace intre guvernul din Afganistan si liderii talibanilor, asumandu-si un rol din ce in ce mai activ ca factor de securitate in regiune.

Pe 9 iunie, China a solicitat incetarea ostilitatilor in Yemen printr-un apel al ambasadorului sau catre trimisul special al ONU in statul arab.

Cu ceva timp in urma, fregatele militare ale marinei chineze intervenisera pentru a evacua din Yemen 629 de cetateni chinezi si 279 de alti refugiati.

Este pentru prima data cand fortele militare chineze intervin pentru evacuarea unor cetateni straini, iar diplomatii considera ca interventia poate fi pusa pe seama noului rol la nivel global asumat de China.

"Protectia cetatenilor sai si a investitiilor de peste hotare, in special prin perspectiva derularii unor proiecte majore cum ar fi Drumul Matasii, este in masura sa determine pe termen lung transformarea Chinei intr-o mare putere.

Modul in care China se va comporta, din acest punct de vedere, in diferite colturi ale lumii ne va arata si adevarul despre capacitatile Beijingului de a obtine statutul de mare putere militara", considera Jonas Parello-Plesner, un diplomat danez cantonat la Washington.

Protectie extinsa

Politica exodului chinezilor cu dor de duca a fost initiata in 2002 de premierul Jiang Zemin. In acest moment, Parello-Plesner si colegul sau Mathieu Duchatel estimeaza ca numarul chinezilor care au emigrat se ridica la aproape 5 milioane de persoane.

Cifra este de cinci ori mai mare decat cea emisa de autoritatile de la Beijing, dar s-ar putea sa fie mai corecta decat statistica tinuta de chinezi.

"Sunt cateva tari in care comunitatea chineza plecata sa faca afaceri si-a consolidat deja pozitia in piata. Cred ca vom asista la o schimbare de strategie in ceea ce priveste urmarea acestui model", spune diplomatul danez.

Cu un numar atat de important de cetaneti aflati la munca peste hotare, rolul Armatei Populare de Eliberare din China in protectia acestora se schimba radical fata de trecut.

Un prim mesaj de acest gen a fost facut public in anuarul fortelor militare chineze din 2013.

"China nu va renunta public la principiul neamestecului in afacerile interne ale altor state, dar vom asista la o creste a intensitatii cu care acesta este aplicat sau ignorat de Beijing", crede Alexander Sullivan, membru al Centrului New American Security din Washington.

Pana acum China a jucat cu succes cartea interventiei militare pentru asigurarea stabilitatii in Sudanul de sud unde a plasat 700 de militari sub comanda ONU pentru a-si proteja investitiile in campurile petroliere din regiune.

Cea mai mare operatiune de retragere a personalului civil aflat la munca in afara tarii a fost efectuata in timpul razboiului civil din Libia in 2011, cand 35.000 de muncitori chinezi au fost retrasi peste noapte din tara in momentul declansarii revoltei populare impotriva regimului Gaddafi.

Pakistan ar putea sa fie urmatorul punct fierbinte de pe harta unde China se va vedea nevoita sa intervina pentru a-si apara investitiile ce ar trebui sa totalizeze 40 de miliarde de dolari.

Oficialii de la Islamabad au dat asigurari partenerilor chinezi ca vor detasa in regiunea Balucistan peste 10.000 de soldati ca sa mentina ordinea in zona.

Traseul pe care investitiile chineze il urmeaza pe teritoriul pakistanez catre portul Gwadar traverseaza cateva zone de conflict unde fortele rebele au facut deja mii de victime in randul populatiei.

"Politica externa a Chinei isi va asuma un rol mai mare in rezolvarea problemelor de securitate la nivel global.

Drumul Matasii este, in esenta, un proiect care atrage aceasta schimbare de atitudine, dar nimeni nu poate spune in acest moment spre ce va evolua", afirma Pang Zhongying, decanul Institutului de afaceri Internationale din Guangzhou.