China se inarmeaza pana in dinti. Amenintare sau investitii normale?

In ultima saptamana, fortele armate din China au facut un adevarat show din afisarea noilor dotari in diverse intreventii din teatrele de operatiuni internationale.

Demonstratia de forta a culminat cu interventia fregatei Lin Yi in portul yemenit Aden, pentru extragerea unui grup de 225 de refugiati.

A fost si prima interventie maritima internationala a marinei militare chineze, ceea ce reflecta intrucatva si ambitiile manifestate de Armata de Eliberare a Poporului (PLA), observa reporterii Financial Times.

Debut pe piata de armament

Saptamana trecuta, cateva cadre surprinse de satelitii militari au fost facute publice de televiziunea de stat.

Ele infatisau un grup de trei submarine nucleare 093G, ultimul produs de top al industriei de armament din China.

De altfel, chinezii au reusit chiar sa incheie un acord de 5 miliarde de dolari pentru furnizarea a 8 astfel de submarine catre Pakistan, marcand cel mai profitabil contract in calitate de furnizor de armament.

In ultimii cinci ani, exporturile de arme din China au crescut cu 143%, plasand tara pe locul al treilea in randul exportatorilor de tehnica militara din lume, conform ultimului studiu al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI).

Anul acesta, bugetul militar al Chinei a crescut cu 10,1%, fiind al 27-lea an in care chinezii investesc o suma considerabila in dotarile armatei.

Tara este pe locul doi in lume ca nivel de buget alocat Ministerului Apararii, fiind totusi mult in spatele Statelor Unite, ca suma.

Anul trecut, armata chineza a beneficiat de fonduri de 130 de miliarde de dolari.

Perspectiva amenintatoare

Pentru vecinii Chinei - Taiwan, Vietnam, Japonia si Filipine - accentul pus de armata chineza pe modernizare si inarmare reprezinta un motiv constant de ingrijorare.

Aceasta pentru ca, odata cu noua sa forta militara, China revendica si mai vocal dreptul de a controla anumite zone din Marea de Sud sau insulele din Marea de Est, disputate de Beijing si Tokyo.

Potentialul militar al Chinei a generat o adevara cursa a inarmarii in intregul continent asiatic. Japonia a ajuns chiar sa initieze dezbateri publice pe tema prevederilor pacifiste din Constitutia moderna a statului.

"Daca te uiti la China din perspectiva militara, observi ca timp de 27 de ani consecutiv au avut un buget al apararii majorat cu sume din doua cifre, iar acum acesta este de 3,6 ori mai mare decat cel al Japoniei", afirma premierul nipon Shinzou Abe.

Misiuni si tensiuni internationale

Odata cu cresterea puterii, fortele militare chineze au bifat tot mai multe misiuni internationale.

In 2008, China si-a trimis navele militare pe coasta Africii, ca parte a unei misiuni de combatere a pirateriei.

Ca distanta fata de tarmurile natale, a reprezentat o premiera in ultimii 600 de ani pentru militarii din marina chineza.

Alte misiuni, initiate dupa bunul plac, au fost pe punctul de a duce la escaladarea tensiunilor cu vecinii India si Japonia, dupa ce trupele si fortele aeriene chineze au incercat sa impuna un control strict pe zone neutre sau aflate sub controlul statelor vecine.

Desi nimeni nu poate nega cresterea rolului militar al Chinei in lume, ramane insa intrebarea daca o parada de forta este necesara pentru a proteja acest atu politico-economic.

In 2013, Rusia a cheltuit o suma de 70 de miliarde de dolari pentru dotarea fortelor armate, devenind al treilea mare cheltuitor in domeniul militar. Un an mai tarziu, Rusia anexa Crimeea.

Daca strategia Beijingului se axeaza doar pe cifre, atunci cresterea de 10 ori a bugetului Apararii din 1989 si pana in prezent este un record.

Doar Georgia a reusit sa mai creasca de 26 de ori bugetul Apararii intre 2000-2007, iar in 2008 a avut un conflict armat cu Rusia.

O atitudine normala

Din alt punct de vedere, privit ca parte a perspectivei economice a tarii, cheltuielile militare ale Chinei nu par exagerate. Ba, in multe cazuri, ca procent din PIB, China este depasita de unii vecini din Asia.

Din punct de vedere international, cheltuielile cu dotarea si intretinerea armatei chineze par iarasi reduse.

"Incercam sa ne concentram pe ceea ce PLA vrea si pe ce ar dori sa faca si pare destul de usor sa scapi din vedere acest ultim aspect. Cand lumea spune ca armata chineza se inarmeaza in mod agresiv, cifrele tind sa arate altceva", constata Jack Midgley, director de strategie si consultanta al grupului Deloitte.

"In China totul este excedentar acum. Avem mai multe telefoane mobile, mai multa poluare, mai multi copii si mai multe tancuri si portavioane", mai spune Midgley.

Din punctul sau de vedere, atata vreme cat economia tarii a avansat, nu are sens ca bugetul de aparare sa stagneze.

Ca procent din PIB, China se prezinta cu cheltuieli destul de reduse in sectorul militar, alocand anual putin peste 2%.

Infim fata de cheltuielile unor state din Orientul Mijlociu: Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite sau Israel, care ating si procente de 10% din PIB directionate catre sectorul militar.

"Chiar daca guvernul chinez aloca sume colosale pentru armata, putem vedea ca alte sectoare au prioritate", observa Sam Perlo-Freeman, expert SIPRI.

O armata fara experienta

Pentru multi experti militari, armata Chinei este perfecta pentru o parada si total nepregatita pentru un conflict de amploare.

"Soldatii par sa fie alimentati de propaganda. Din punct de vedere operational mai au mult de recuperat", spune un diplomat occidental din Beijing.

"Sunt piloti americani care au mai multe decolari si aterizari de pe puntea portavioanelor decat intreaga aviatie militara a Chinei", considera Jack Midgley.

Fata de perioada de dupa al Doilea Razboi Mondial, numarul trupelor din armata chineza s-a redus, dar acestea sunt totusi mai bine echipate si pregatite in cazul derularii unui conflict in regiune.

Dar, chiar si asa, in randul personalului militar sunt trecute inca trupele de dansuri si muzica, cantaretii de opera si soferii civili.