Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Do you speak toate limbile?

Do you speak toate limbile?

Americanii si irakienii au reusit sa comunice gratie unui program informatic de traducere. Sunt avute in vedere aplicatii civile, noteaza Luc Bronner in articolul sau inserat de un numar al ziarului francez Le Monde si preluat de cotidianul elvetian Le Temps.

Din octombrie 2006, armata americana din Irak experimenteaza un soft revolutionar ce permite traducerea orala si simultana din engleza in araba. Aceasta tehnologie, conceputa de IBM, a fost imaginata pentru ca militarii americani fara pregatire lingvistica sa poata sa comunice cu omologii lor irakieni.

Utilizatorul vorbeste la un microfon conectat la un computer, care recunoaste propozitia, o traduce, si apoi o rosteste in araba. Potrivit fabricantului, fiecare dintre cele 30 de laptopuri echipate "cunoaste" 50 000 de cuvinte englezesti si 100 000 de cuvinte arabe.

Utilizarea acestui gen de soft ramane, deocamdata, experimentala. Dar stapanirea limbilor prin intermediul masinariilor, care, pana acum, tinea de science fiction, pare sa fie, pe viitor, de domeniul posibilului.

La inceputul lunii ianuarie, la Consumer Electronics Show de la Las Vegas, societatea americana SpeechGear a anuntat comercializarea unui soft de traducere vocala, utilizabil pe PDA (computerele asanumite Personal digital assistants, pentru circa zece limbi. "Omul nu va fi inlocuit niciodata. insa, pentru un cost foarte scazut comparativ cu traducerile profesionale, vor putea fi oferite, in cele din urma, instrumente de intelegere din ce in ce mai precise si accesibile", pronosticheaza Pierre Bernassau, director de marketing in cadrul companiei franceze Systran, lider la nivel mondial.

Aceste perspective ii atrag nu numai pe actorii actuali din sfera traducerilor. Multinationale precum Yahoo!, Google si IBM s-au lansat in aceasta experienta, care pariaza ca acest gen de inovatii ar putea buscula societatea. Caci, in fata exploziei difuzarii unor continuturi din lumea intreaga, mizele sunt - in acelasi timp - economice, geopolitice si culturale.

Cel mai bun exemplu ramane, evident, Internetul. Deja, engleza nu mai permite decat intelegerea unei parti minoritare a retelei: potrivit estimarilor organizatiei neguvernamentale Funredes, limba lui Shakespeare nu mai reprezinta decat 35 la suta din continutul Internetului, fata de 75 la suta in 1998 si cvasitotalitatea in 1992. Avantul programat al web-ului in Asia ar urma sa accentueze tendin ta - ceea ce inseamna un volum gigantic de pagini potential inaccesibile pentru occidentali. Cu aproape 400 de milioane de utilizatori recenzati, continentul asiatic reprezinta deja o treime a internautilor din lume, in conditiile in care doar 10 la suta dintre locuitori sunt conectati la retea fata de 70 la suta dintre americani si 40 la suta dintre europeni.

In agitatia din jurul traducerii automate, armata americana inten- tioneaza sa joace un rol de prim plan. Principalul sau centru de cercetare, DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency), consacra 50 de milioane de dolari pe an "tehnologiilor limbilor". Aceasta, pentru a facilita comunicatiile imediate cu aliatii pe campurile de lupta, dar si - mai larg - pentru a putea efectua o supraveghere strategica eficienta in fata exploziei informa- tiilor pe Internet, o miza considerata esentiala pentru securitatea interna.

Mai departe Google, aflata in avanposturile mondializarii lingvistice, a adoptat si ea dosarul: primul motor de cautare propune deja instrumente de traducere automata intre engleza si noua limbi, pornind de la softul produs de Systran. Instrumentul furnizeaza rezultate corecte, inca indepartate de calitatea obtinuta de traducatorii profesionisti, dar care permit, de exemplu, intelegerea generala a articolelor din presa, a blogurilor.

Societatea incearca sa mearga mai departe. De putin timp, ea lucreaza la propriul sau program informatic cu o abordare inovatoare. Ca si pentru motorul sau de cautare, Google se bazeaza pe o metoda pur statistica: in mod automat, softul repereaza in corpusuri de referinta (Organizatia Natiunilor Unite, Uniunea Europeana, Organizatia Mondiala a Comertului, de exemplu) traducerea profesionala cea mai frecventa, si, deci - a priori - cea mai probabila, a unui termen sau a unei propozitii.

Acest procedeu, facut posibil de gigantismul bazelor de date, este considerat unul dintre cele mai promitatoare: NIST (National Institute of Standards and Technology), o agentie americana de evaluare, a apreciat, in noiembrie 2006, ca rezultatele obtinute (pentru chineza si araba) sunt cele mai bune, cu mult inaintea softurilor traditionale existente pe piata.

Experientele realizate in cadrul unui proiect european, denumit TCStar, sunt, de asemenea, considerate incurajatoare. Programele informatice utilizate permit - simultan - obtinerea recunoasterii vocale a discursurilor pronuntate in Parlamentul European, traducerea lor, si apoi, redarea lor orala de catre computer. "Pe viitor, este posibil sa avem traduceri inteligibile ale unor discursuri", spune Gianni Lazzari, coordonatorul proiectului TC-Star. "Obtinem rezultate apropiate de cele ale translatorilor profesionisti care lucreaza in situatii urgente", adauga Khalid Choukri, delegat general al ELRA (Asociatia Europeana pentru Resurse Lingvistice).

Reducerea costurilor de traducere Expertii au in vedere noi progrese pe termen scurt. "Consider ca ne aflam la jumatatea drumului fata de ceea ce am putea face", spune, astfel, Joseph Olive, specialistul "tehnologiilor limbii" din cadrul DARPA, chestionat in 2006 in vederea redactarii unui raport oficial. "Urmatoarea etapa este fuziunea celor doua metode de traducere: abordarea traditionala, in care se aplica reguli, corectate si modificate in permanenta in functie de greselile reperate, si abordarea statistica, mai recenta, ce permite identificarea traducerilor celor mai probabile pornind de la un corpus de traduceri", explica Theo Hoffenberg, presedintele director general al Softissimo, care dezvolta programul Reverso, unul dintre cele mai utilizate de pe piata.

in conditiile in care dispune de o expertiza incomparabila in materie de diversitate lingvistica, Uniunea Europeana ramane, paradoxal, in urma: ea investeste de trei ori mai putin decat DARPA, adica 15 milioane de euro anual. Pe termen scurt, ambitia ei este de a reduce costurile colosale ale traducerii interne (1 la suta din bugetul sau global).

Pe termen mediu, totusi, miza culturala pare esentiala. "Doar traducerea va permite pastrarea diversitatii limbilor in Europa si in lume", spune Xavier North, delegat general pentru limba franceza (si pentru limbile din Franta - din cadrul DGLFLF).

Pentru limbi ca franceza, spaniola, germana, italiana, care nu reprezinta decat un mic procentaj din continuturile de pe Internet, accesibilitatea - chiar si in maniera simplificata - pentru cel mai mare numar de oameni va fi esentiala pentru a spera in existenta pentru restul lumii.

Bloombiz
(Sursa: Rompres)

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 3010 ori