Metamorfoza banului. Cum a evoluat si cum si-a pastrat sensul increderii

Vechile civilizatii din Mesopotamia foloseau grau si orz, ca moneda de schimb. In Africa, banii erau scoicile. Vechii egipteni au inceput sa foloseasca bucati de metal, pe care le-au preluat si grecii care au desenat pe ele chipurile zeilor si ale regilor vremii.

In Evul Mediu, englezii foloseau bucati de lemn. Pe partea cealalta a globului, chinezii utilizau deja hartia.

In epoca marilor descoperiri, exploratorii dadeau monede in schimbul margelelor cu care se mandreau triburile indiene. Cinci sute de ani mai tarziu, toata lumea prefera plasticul.

Inceputul sistemului bancar

In urma cu 400 de ani, bancherii erau o raritate. Devreme ce crestinii nu puteau da imprumuturi cu dobanda altor crestini, activitatea de imprumut a cazut pe umerii evreilor.

Limitati la gehtourile lor, acestia isi desfasurau activitatea la propriu, pe o banca. Asadar, pretul pe care trebuia sa-l plateasca un bancher din 1600 era cel al ostracizarii, potrivit The Atlantic.

Marea inovatie a sistemului bancar modern a inceput in Florenta. Giovanni di Medici a profitat de faptul ca, desi imprumutul cu dobanda era un pacat in sine, nu exista nimic sa-l impiedice sa converteasca valuta, fapt care cerea un anumit comision.

Prin diversificarea investitiilor, di Medici a creat prima banca, in sensul financiar, acceptata din punct de vedere legal.

Banii, rezultatul inteligentei celor putini

Datoriile, creditul si capitalul sunt termeni vechi. Dar cu fiecare noua etapa a istoriei, cuprind noi sensuri pentru oamenii indeajuns de priceputi pentru a participa la jocul finantelor.

In urmatoarele patru secole, sistemul bancar si-a continuat evolutia radicala. Prima oara, in Amsterdam se deschide prima bursa de schimburi din lume.

La sfarsitul anilor 1700, comerciantii olandezi il conving pe regele William I sa creeze primul fond mutual.

In secolul 20, sistemul financiar explodeaza. Apare primul fond de hedging in 1949, prima garantie ipotecara in 1968 si primul credit default swap. Banii devin din ce in ce mai inteligenti.

Tarile europene au inventat obligatiunile pentru a plati pentru razboaie.

La nivel national, corporatist sau individual, suntem convinsi ca trebuie sa cheltuim mai mult.

Democratizarea banilor inseamna, pana la urma, democratizarea datoriilor. In urma cu zeci de ani, numai guvernele si multinationalele isi permiteau cheltuieli peste bugetul lor.

Pana de curand, insa, parca toata lumea parea lovita de noroc. Creditul se dadea numai cu buletinul.

Chiar si astazi, cand criza nici nu si-a incheiat concertul, putem imprumuta cu un singur click sau cu o aplicatie pe smartphone. Numai sa cumparam.

Poate de aceea, datoria populatiei depaseste 50% din PIB in opt tari. Atunci cand criza si-a aruncat buzduganul prevestitor, americanul de rand avea datorii egale cu 122% din venitul sau anual.

Viitorul banilor

Moneda de metal a rezistat mii de ani. Cardul de credit este deja pe cale de disparitie. Ce urmeaza?

Square, un periferic pentru iPhone, transforma smarpthone-ul intr-un cititor de carduri de credit. Prin Twitpay, utilizatorii pot trimite cecuri cu texte scurte de maximum 140 de caractere.

Viitorul banilor apartine digitalului.

Chiar daca si-au schimbat forma, de la graul de pe camp, la cifrele de pe ecranul unui trader, definitia lor a ramas aceeasi: banii inseamna incredere.

Pe de cealalta parte, datoria este o promisiune. Daca iti incalci promisiunea, iti pierzi increderea si ceva in plus.