Economia Africii ia avant. Care sunt provocarile care stau in calea dezvoltarii

Africa, continentul cel mai sarac din lume, are toate motivele sa sarbatoareasca. In ultimii 50 de ani, de cand si-a castigat independenta in fata puterilor coloniale, Africa nu a mai cunoscut o asemenea prosperitate ca in prezent.

Economia infloreste, iar pacea domneste peste cele mai multe dintre tarile africane. Tot mai putin copii se inarmeaza si tot mai multi merg la scoala. Telefoanele mobile sunt la fel de raspandite ca in India, iar in tarile cele mai afectate de HIV, rata de infectare scade.

Speranta de viata a crescut cu 10 ani in ultimul deceniu, iar investitiile straine directe au crescut cu o treime, potrivit The Economist.

Consumul se va dubla in urmatorii 10 ani, iar numarul tarilor in care venitul mediu depaseste 1.000 de dolari/an va creste, de la sub 50% in prezent, la 75%.

Africanii merita toata increderea, comenteaza The Economist. Organizatiile umanitare din Vest, companiile de minerit chineze si armatele pentru mentinerea pacii ale ONU au facut tot ce le-a stat in putinta, dar in final, continentul nu poate fi salvat decat de propriii locuitori.

Tot mai multi africani voteaza si devin mai exigenti cu liderii lor. De altfel, activitatea guvernamentala se imbunatateste. Un reporter The Economist a calatorit in 23 de tari si nicaieri nu i s-a cerut mita, o performanta de neimaginat acum 10 ani.

Cu toate acesta, drumul dezvoltarii este foarte lung: aftricanii au de construit o infrastructura, au de eradicat coruptia si interventionismul guvernamental. Si trebuie sa se grabeasaca.

De ce nu e vreme de pierdut

Chiar daca saracia este tot mai putin vizibila in majoritatea capitalelor, ea este inca larg raspandita, iar razboiul impotriva foametei nu a fost castigat.

Bunastarea celor putini creeaza discrepante uriase, castigatorii boom-ului economic obisnuind sa se izoleze in cartiere bine pazite.

O treime din PIB-ul Africii se bazeaza pe marfuri. Preturile de astazi ating record peste record, iar colapsul pietelor este ceva obisnuit.

Recentele castiguri oferite de agricultura ar putea fi afectate de schimbarile climatice. Savana trece printr-un proces de desertificare, volumele de apa se diminueaza, iar precipitatiile sunt neregulate. Unul din cinci africani va fi afectat de aceste schimbari pana in 2020.

Migratia catre orase ar putea sa creasca productivitatea, dar si somajul. In plus, populatia se va dubla la doua miliarde de oameni, pana in 2050.

Norme inutile impuse de guverne au produs blocaje economice. In Mombasa, principalul port al Africii, este un haos generalizat. Descarcarea marfurilor intarzie cu zilele, iar restrictiile impotriva imigrantilor tin afacerile pe loc.

Birocratia si vamile dubleaza preturile, apreciaza The Economist. O masina importata din China ajunge in Tanzania la un pret de 4.000 de dolari, insa transportul pana in Uganda mai costa inca 5.000 de dolari.

Daca Africa, cea plina de aspiratii, vrea sa isi urmeze visul, va trebui sa creeze o piata comuna de la Mediterana, pana la Cape. O astfel de intelegere ar salva vieti, ar scapa tarile de coruptie si ar impulsiona comertul si industria.

Un raport recent al Bancii Mondiale arata ca Africa are capacitatea de a produce suficienta mancare pentru a-si asigura consumul intern. Cu toate acestea, prea putini fermieri au ocazia sa isi poata vinde produsele.

Africa are nevoie de o noua miscare de eliberare, insa de data aceasta, africanii nu lupta cu colonialistii asupritori, ci cu propriii functionari publici, se arata in analiza The Economist.