Salariile bugetarilor ar putea îngheța în 2024: „Lumea trăiește un fel de iluzie că nu ni se întâmplă nouă”

Sambata, 11 Mai 2024, ora 03:40
428 citiri
Salariile bugetarilor ar putea îngheța în 2024: „Lumea trăiește un fel de iluzie că nu ni se întâmplă nouă”
Gradul de îndatorare din februarie se situează la 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru ianuarie, anunţată iniţial la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9%. FOTO Canva Pro/ Pexels

Datoria publică a României a crescut puternic în februarie față de luna precedentă, cu circa 40 de miliarde de lei, la 841,29 miliarde lei. În prezent, gradul de îndatorare se situează la 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru ianuarie, anunţată iniţial la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9%.

Potrivit Legii 69/2010, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ţine deficitul sub control, care includ mai ales înghețarea salariilor din sectorul bugetar. Economistul Cristian Păun a explicat pentru Ziare.com că, indiferent ce declarații încurajatoare fac actualii guvernanți, șansele ca salariile bugetare să fie înghețate anul acesta sunt foarte mari, în special în urma evaluării din iunie a Comisiei Europene privind procedura României de deficit excesiv.

Potrivit mai multor economiști, creşterea rapidă a datoriei la începutul anului are loc ca urmare a strategiei Ministerului Finanţelor de a împrumuta în primele luni o parte mare din necesarul de finanţare pentru întreg anul, aceștia motivând că situația s-ar echilibra pe parcursul anului.

Dacă nu vom aplica noi legea, vom fi constrânși de Comisia Europeană să luăm măsuri

Economistul Cristian Păun a explicat, în dialog cu Ziare.com, că șansele sunt foarte mari ca salariile să ajungă să fie înghețate în sectorul bugetar. „Pe de o parte din cauză că avem o lege în vigoare care spune clar că, în momentul în care datoria publică depășește 50% din PIB, salariile trebuie înghețate ca măsură de macroprudențialitate - depinde foarte mult în cazul acesta cum vor reacționa și diversele comitete și comiții, precum Comitetul de Macroprudențialitate din care face parte și Ministerul de Finanțe, care ar trebui să pună presiune pe politicieni pentru aplicarea acestei legi. Macroprudențialitatea trebuie să fie un instrument demn de luat în seamă și o grijă reală.

Pe de altă parte, există o șansă foarte mare ca scenariul înghețării salariilor din sectorul bugetar să fie o posibilitate reală pentru că în iunie 2024, Comisia Europeană se va pronunța pe procedura de deficit excesiv. Ori România are cea mai mare vechime în această procedură din 2019 încoace, avem și probleme cu UE pe această procedură pentru că am ieșit din acel roadmap de reducere a deficitului, l-am ratat din vina noastră și tot susținem că ne vom înțelege cu UE pe subiect, ceea ce nu e cazul. Totodată, am și mințit Uniunea Europeană în 2023 privind deficitul bugetar în Produsul Intern Brut, care nu dă bine acum, când ei vor evalua situația din România și vor veni cu o propunere nouă. Foarte probabil, având în vedere contextul, este să ne trezim cu o tăiere sau ajustare de fonduri europene. Noi oricum nu excelăm în absorbția acestora, dar dacă ni le mai și taie UE ca urmare a procedurii de deficit excesiv, lucrurile nu par în regulă”, a punctat economistul.

Astfel, la presiunea UE, ne putem confrunta inclusiv cu soluția de înghețare a salariilor de la buget. „Evident că Guvernul va poza, în an electoral, în faptul că alții ne dictează această traiectorie, ne spun ce trebuie să facem, că noi am vrut să creștem salariile, dar cu siguranță nu ne-au lăsat, în special cei din Uniunea Europeană. Ceea ce este de asemenea periculos, pentru că poate duce la o escaladare și mai puternică a curentului eurosceptic, anti-european, care din punctul meu de vedere nu poate fi decât păgubos și un efect secundar al acestei situații”, a adăugat Cristian Păun.

Legea Salarizării Unitare, un praf în ochi aruncat bugetarilor și în 2024

Potrivit economistului, în situația în care se află în prezent macroeconomia țării, balanța va înclina din nou într-o blocare și amânare a Legii salarizării unitare, act normativ aflat pe masa de discuții încă din 2018.

„Este de fapt un praf în ochi aruncat bugetarilor, pentru că se va începe întotdeauna cu aplicarea acestei legi a acelor bugetari care sunt apropiați de factorul politic. Acea lege a început cu parlamentarii, nu cu profesorii sau cu medicii, categorii care sunt foarte voluminoase ca număr de angajați. Când se va ajunge la ei, nu vor mai fi bani. Sunt niște priorități prost setate la nivelul guvernului privind salarizarea, nu de azi, de ieri, și nu sunt de acord ca această reformare a salarizării să se facă înainte de reformarea sistemului bugetar din România.

Astăzi avem un sistem bugetar foarte disproporționat în raport cu nevoile reale ale unui stat modern. Avem o administrație publică centrală și locală mult peste ceea ce își poate permite România în momentul de față și doar reformarea acestei administrații poate duce, în final, la eliberarea unor resurse care să asigure o salarizare unitară cât de cât bazată pe principii sănătoase în ceea ce privește partea de servicii publice: educație, sănătate, justiție și apărare.”

Totodată, un posibil scenariu de înghețare a salariilor bugetarilor pe fondul datoriei publice exacerbate va afecta foarte mult planul de promisiuni făcute de guvernanți cu privire la creșterile salariale așteptate atât de bugetari, cât și de angajații din privat pe parcursul anului 2024, printre care se află și implementarea salariului minim european.

Povestea cu salariul minim european este foarte complicată pentru România, explică profesorul universitar, pentru că țara noastră a avut cea mai mare dinamică a salariului minim din Uniunea Europeană ca medie multianuală, potrivit Eurostat. Avem o ajustare semnificativă a salariului minim, iar salarizarea unitară europeană la nivelul salariului minim nu va face decât să genereze o nouă creștere substanțială a venitului minim, care este mare în comparație cu dinamica productivității, a valorii adăugate.

„Efectele vor fi mai degrabă distructive pentru România, dacă începe să aplice zelos acest salariul minim european. În momentul de față ne dezavantajează din punct de vedere al competitivității, va scumpi și mai mult produsele realizate în România cu valoare adăugată mică și oricum nu producem bunuri cu valoare adăugată mare care să și permită această majorare. Ne putem trezi astfel că bruma de sectoare care mai exportă astăzi în piața unică va fi puternic afectată, rămânând doar acele sectoare cât de cât cu valoare adăugată mare. Dar și aici ne putem păcăli foarte mult pentru că, de exemplu, cea mai mare industrie la export este cea auto, dar este bazată pe lohn - aducem foarte multe componente, motoare, cutii de viteză din afară, ceea ce înseamnă că chiar și aici, unde aparent avem o valoare adăugată foarte mare, riscăm prin creșterea salariului minim să producem efecte distructive.

Aș privi cu foarte mare atenție acest instrument al salariului minim european și nu m-aș grăbi să-l aplicăm. El va fi aplicat zelos de către politicienii din România, în primul rând pentru că este o măsură foarte populistă, care dă bine în fața electoratului și, în al doilea rând, pentru că salariul minim este baza de calcul pentru foarte multe salarii din sectorul bugetar. Mă aștept ca în lipsa aceasta de prudență a guvernului și în zeama de populism în care se scaldă, să ne trezim cu aplicarea acestui salariu minim european, ceea ce pune semne de întrebare fiindcă salarizarea medicilor și profesorilor nu depinde de salariul minim, deci acestor categorii cel mai probabil nu le va crește salariul. Dar sunt alte salarii în sectorul bugetar, mai ales în administrația publică unde acest indicator este folosit ca bază de calcul”, a reperat Cristian Păun.

Potrivit acestuia, până să aplicăm salarizarea unitară și directiva europeană privind salariul minim, România are un hop extraordinar de mare de trecut, și anume Legea Pensiilor din septembrie, care va pune o presiune bugetară enormă, ca și fosta lege a pensiilor care promitea o creștere de 40%. Anul acesta presiunea va fi doar pe 3-4 luni, dar din 2025 această presiune va fi de trei ori mai mare. „Guvernul dorește aplicarea acestei legi în condițiile în care noi deja am depășit toate prognozele de deficit pe anul acesta, deci vă dați seama cât de tare este bulversat bugetul de stat în momentul de față și cât de important este să fim prudenți și toate mecanismele și instituțiile care trebuie să avertizeze că lucrurile nu merg într-o direcție bună, să funcționeze în mod corespunzător. Exact aceste instituții în momentul de față par paralizate, mute și foarte delicate cu tot ceea ce se întâmplă pe zona de guvernanță în România.

România pare un sat fără câini, în care nimeni nu controlează pe nimeni, în care nimeni nu spune lucrurilor pe nume, și în care toată lumea trăiește un fel de iluzie că nu ni se întâmplă nouă, deși vedem cum se acumulează deficitele, cum nu se temperează și cum generează efecte secundare importante: creștere de datorie, inflație, dobânzi care nu au cum să scadă cu o asemenea presiune a statului pe zona de finanțare și așa mai departe.”

Astfel, salariul minim european, ca directivă venită de la Bruxelles, s-ar putea aplica chiar și în situația unei înghețări a salariilor bugetare, dar nu va mai crește salariul în sectorul bugetar pentru că a crescut salariul minim. „Ei vor aplica legea salariului minim european, pentru că Guvernul consideră că trebuie plătit în primul rând de firme, fiind văzut ca un vehicul fiscal, o sursă importantă de încasare a taxelor pe muncă la buget. Dar ce ia pe mere, dă pe pere, în sensul că, da, salariul minim poate genera pe termen scurt un venit la bugetul statului, dar pe termen lung, ajustările care se produc pe piața muncii vor genera mai puține încasări. Pe termen lung, afaceri care sunt la limita profitabilității dispar, iar aceste salarii nu vor mai fi plătite. De aceea este nociv ca salariile să crească în răspărul valorii adăugate și a productivității”, a conchis economistul.

Situația a fost aprig dezbătută în mediul politic

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, i-a solicitat premierului Marcel Ciolacu pe 7 mai să prezinte un plan de reducere a cheltuielilor, arătând că România „nu mai poate funcţiona pe datorie, cu împrumuturi la unele dintre cele mai mari dobânzi din Europa”.

„Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB în februarie 2024. Este o încălcare a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare. Îi cer lui Marcel Ciolacu să prezinte de îndată planul de reducere a cheltuielilor. România nu mai poate funcţiona pe datorie, cu împrumuturi la unele dintre cele mai mari dobânzi din Europa”, a declarat acesta într-o postare publică pe pagina sa de Facebook.

Potrivit liderului USR, „în loc să vină cu un plan clar, guvernul lui Marcel Ciolacu alege să ignore legea. În schimb, ce vor să facă e să aranjeze cifrele din pix. În ianuarie, datoria de 50,2% din PIB a fost ‘revizuită’, din pixul ministrului Finanţelor al PNL, la 49,9%. Nu mai pot merge cu ascunderea adevărului. E timpul ca Marcel Ciolacu să iasă în faţa românilor şi să spună unde s-au dus banii împrumutaţi, să prezinte un plan real de reducere a cheltuielilor şi să oprească imediat jaful public. Datoria României afectează viaţa fiecăruia dintre noi. Banii împrumutaţi astăzi de Ciolacu şi Ciucă pentru sinecuri şi pensii speciale vor trebui plătiţi, cu dobândă, de viitoarele generaţii”, a susţinut liderul USR.

Pe de altă parte, fostul premier din partea PNL și actualul senator Florin Cîţu a atacat public actuala guvernare, numind guvernarea de coaliție PSD-PNL „socialiști incompetenți și hoți” care „vor să conducă România și după 2024. Să crească taxele în continuare, să-și transfere bani de la buget către companiile de partid și să se împrumute la dobânzi record”.

În răspuns, potrivit Financial Intelligence, prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB în februarie 2024 în guvernarea PSD-PNL din cauza guvernării Cîţu, deoarece acesta a făcut împrumuturi de 200 miliarde lei. Şeful Executivului a subliniat că, „în decursul acestui an, datoria publică va ajunge la 48-49%” şi a anunţat o întrunire cu miniştrii pentru a discuta despre jaloanele din PNRR şi mai ales despre investiţiile prevăzute acolo.

„Păi vă spun eu – de la guvernarea domnului Cîţu, fiindcă atunci când a guvernat PSD, acea ciumă roşie a lăsat datoria publică la 36%. A venit domnul Cîţu care a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei. Repet, 200 de miliarde de lei. Normal şi eu am credit la bancă şi dumneavoastră, primele rate ţi le pui, când trebuie să dai banii. Corect? Dacă vrei să îţi cumperi o locuinţă, te gândeşti că nu ţi-e suficientă locuinţa pe care o cumperi, trebuie să o şi mobilezi, trebuie să îi pui şi yală şi atunci îţi pui ratele mai mari după trei, patru ani. Aşa a făcut şi domnul Cîţu. A făcut 200 de miliarde lei datorii, niciunde în lume nu se întâmplă ca partidul care a câştigat alegerile să nu fie desemnat să aibă propunerea de premier, s-a făcut o coaliţie de dreapta care a funcţionat cred că vreo opt luni. Până când, cunoaştem toţi situaţia la care s-a ajuns”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat cum s-a ajuns în guvernarea PSD-PNL ca datoria publică să depăşească 52% din PIB, miercuri la Buzău.

Liderul PSD a adăugat că, „în decursul acestui an, datoria publică va ajunge la 48-49%”. „A fost un vârf de plăţi şi este normal. Ce e cel mai important este că în primele trei luni avem investiţii deja decontate, făcute plăţile de către statul român, unele pe fonduri europene, unele din bugetul de stat, de 30 de miliarde. Avem cel mai mare ca procent din PIB pentru investiţii din istoria României, 7,2%, aproximativ 100 de miliarde, cam jumătate din cât a împrumutat Cîţu”, a completat premierul. Acesta a adăugat că va avea o întrevedere cu toţi miniştrii pentru a discuta despre jaloanele din PNRR şi în special despre investiţiile prevăzute acolo. „Eu nu o să stopez nicio investiţie în România”, a mai punctat Ciolacu.

Marcel Ciolacu a anunțat că va avea o întrevedere cu toţi miniştrii pentru a discuta despre jaloanele din PNRR şi în special despre investiţiile prevăzute acolo. „Eu nu o să stopez nicio investiţie în România”, a mai punctat Ciolacu. „Săptămâna viitoare o să am o întrunire cu toţi miniştrii şi în ceea ce priveşte jaloanele şi investiţiile mai ales în PNRR. În acest ritm, părerea mea e că vom închide anul cu 9%. E adevărat că întâi există un delay. Întâi cheltui banii şi pe urmă începi să îi colectezi, și se întorc înapoi pe taxe şi impozite. (…) Am riscat acest lucru şi eu nu o să stopez nicio investiţie în România şi vedeţi oriunde vă uitaţi, în orice comună, în orice municipiu, veţi vedea investiţii şi mai ales pe infrastructura mare, şi s-a creat un delay, fiindcă întâi cheltui foarte mult, pe urmă mi se întorc banii din taxe şi impozite. Am făcut un pic de ordine. Sper ca domnul ministru să vină şi cu reorganizarea ANAF. Cu alte cuvinte, cu toate că am lungit răspunsul, chiar avem un plan şi toţi colegii din Guvernul României, indiferent de culoare politică, ne înţelegem şi cu toţii am înţeles că trebuie să avem un plan integrat”, a explicat şeful Guvernului, potrivit sursei citate.

Ce spune Legea 69/2010 privind depășirea marjei de datorie publică cu 50% din PIB: Cea mai mare problemă este lipsa reală de sancțiuni

Conform articolului 13 din Legea 69/2010, „dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut, Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut, care conține măsuri ce determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Respectivele măsuri se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

În cazul în care datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut, legislativ se urmează un parcurs similar situației anterioară, la care se adaugă faptul că Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public.

Iar dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10, potrivit căruia, trebuie implicați în reducerea datoriei și ordonatorii de credite.

Problema cea mai mare în formularea acestui act normativ, validată și de profesorul universitar Cristian Păun, este că în ceea ce privește responsabilitatea guvernului și posibilele sancțiuni, în cazul în care legea nu este aplicată, repercusiunile reale par să fie vagi și abia perceptibile. Articolul 52 al Legii 69/2010 spune că „Încălcarea prevederilor prezentei legi de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică solidară cu ceilalţi membri, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, şi ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare.”

Practic, legea este în momentul acesta prea vagă pentru a denota o serie clară de trageri la răspundere în cazul în care Guvernul va decide să meargă în răspărul principiilor de prudențialitate și să ia decizii nepopulare pentru reducerea impactului major pe termen lung al supraîndatorării.

...citeste mai departe despre "Salariile bugetarilor ar putea îngheța în 2024: „Lumea trăiește un fel de iluzie că nu ni se întâmplă nouă”" pe Ziare.com

Datoria publică a României, „încă rezonabilă”. Daniel Dăianu: Marea problemă în acest an este să ţinem cheltuielile sub control
Datoria publică a României, „încă rezonabilă”. Daniel Dăianu: Marea problemă în acest an este să ţinem cheltuielile sub control
Marea problemă în acest an constă în ţinerea sub control a cheltuielilor bugetare, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a menţionat, de asemenea, că în execuţia...
#inghetare salarii, #inghetare salarii bugetari, #legea salarizarii unitare, #deficit excesiv Romania, #datorie publica Romania, #salariu minim european , #Stiri Macroeconomie