Romania trebuie sa compenseze lipsa unei strategii prin adoptarea rapida a euro

Marti, 21 Noiembrie 2006, ora 09:28
1081 citiri

Romania ar trebui sa-si faca din adoptarea mai rapida a monedei europene o tinta strategica, pentru a evita derapajele populiste care ar dezechilibra economia si pentru a tine in frau cheltuielile publice, considera economistul sef al ING Bank Romania, Florin Citu.Dupa ce obiectivul intrarii in Uniunea Europeana a fost indeplinit, Romania are nevoie de o noua tinta, intrarea cat mai rapida in zona euro, care ar disciplina politica fiscala a guvernului si ar ajuta la evitarea derapajelor populiste cu care s-au confruntat tarile din primul val al aderarii, spune Citu, intr-un raport de luni al ING Bank Romania.

"Experienta recenta a noilor membrii ai Uniunii Europene din regiune nu este incurajatoare. Riscurile majore tin de relaxarea politicii fiscale si de adancirea deficitelor externe. Drept consecinta, Romania are nevoie de un nou obiectiv pentru a asigura continuarea procesului de reforme", a spus economistul sef al ING Bank Romania.

"Un astfel de obiectiv ar putea fi adoptarea cat mai rapida a euro. A¢inta Bancii Nationale a Romaniei in privinta intrarii in zona euro este intervalul 2012-2014. Fixarea acestei tinte pentru o data mai apropiata ar forta guvernul sa se conformeze criteriilor stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ceea ce va ajuta la evitarea relaxarii fiscale si va sustine eforturi mai hotarate pentru a diminua inflatia", a continuat Citu.

De altfel, a amintit, recent, economistul sef al ING Bank Romania, Romania indeplineste doua din cele trei criterii pentru intrarea in zona euro: are un deficit bugetar mai mic de 3% din produsul intern brut si o datorie publica mai mica de 60% din PIB. Romania este insa inca departe de indeplinirea criteriului privind inflatia, care nu trebuie sa indeplineasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale inflatia medie a celor trei tari din UE cu inflatia cea mai mica.

In luna octombrie, tarile din UE cu cel mai mic indice de crestere a preturilor de consum erau Luxemburg, cu o inflatie anuala de 0,6%, Republica Ceha, cu 0,8% si Finlanda, cu 0,9%, potrivit datelor Eurostat. Iar autoritatile europene sunt foarte stricte in privinta respectarii acestui criteriu, amanand in vara acestui an intrarea Lituaniei in zona euro pentru ca a inregistrat o inflatie anuala de 1,7%, fata de maximum 1,63% cat era limita calculata.

Inainte de adoptarea monedei europene, orice tara trebuie mai intai sa intre in mecanismul european al ratei de schimb ERM2, care presupune un interval maxim de variatie al monedei nationale fata de euro de plus sau minus 15%. Iar bancherii si analistii financiari au opinii diferite in privinta ratei de schimb intre moneda nationala si cea europeana an momentul intrarii in ERM2, unii sustinand ca este mai bine ca moneda nationala sa fie "subevaluata", pentru a stimula competitivitatea externa a economiei, iar altii fiind de parere ca piata este cea care trebuie sa stabileasca rata de schimb.

"Inaintea de intrarea in ERM2 trebuie facute niste corectii, pentru ca nu putem intra in ERM2 cu aceasta apreciere a leului. De altfel, am incercat sa provocam BNR pe ideea deprecierii cursului inainte de intrarea in ERM2, insa nu am primit un raspuns", a declarat, saptamana trecuta, in cadrul unui seminar, presedintele ING Bank Romania, Misu Negritoiu.

In Marea Britanie au existat chiar discutii aprinse pe tema ratei de schimb in urma cu patru ani, cand guvernul britanic cocheta cu ideea adoptarii euro. "Practic toata lumea sugereaza ca pentru intrarea in zona euro este necesara o rata de schimb mai mica fata de euro - este intr-adevar unul dintre putinele lucruri asupra carora au cazut de acord majoritatea economistilor", declarase agentiei Reuters, in 2002, directorul pentru Europa din Banca Angliei, John Townend.

Analistii de la Ernst & Young ITEM Club solicitasera atunci Bancii Angliei sa intervina pentru a tempera aprecierea lirei sterline fata de euro si a-i sprijini pe producatorii britanici sa-si imbunatateasca competitivitatea pe plan extern, potrivit Reuters.

Ideea subevaluarii monedei proprii, atunci cand o economie adopta un mecanism de cotatie fixa sau cu variatie limitata a monedei sale nationale in raport cu alta moneda, este sustinuta si de alti economisti. Cauzele esecului consiliului monetar aplicat in Argentina in anii '90 au fost "moneda supraevaluata, ceea ce nu a facut posibila reducerea imediata a inflatiei", si scaparea de sub control a deficitul bugetar, declarase, in anul 2002, economistul sef al Bancii Europene de Investitii (BEI), Alfred Steinherr, intr-un interviu acordat cotidianului Evenimentul Zilei.

Oficialul BEI sustinea chiar o subevaluare de 30% a monedei in cazul intrarii in consiliu monetar, pentru ca "acest lucru da un spatiu de miscare, pentru ca inflatia nu scade peste noapte, de indata ce ai un consiliu monetar. Ai flexibilitate, inca mai e inflatie si ai un avantaj competitiv. Multe tari asiatice isi subevalueaza moneda pentru a fi competitive la export", a spus Steinherr.

Exista insa si posibilitatea ca o moneda subevaluata sa nu fie foarte utila la intrarea in ERM2. Paritatea se stabileste de catre piata valutara, iar variatia maxima de plus sau minus 15% implica costuri de pastrare a cursului in marja atunci cand piata considera ca leul valoreaza mai mult decat s-a stabilit la intrarea in ERM2. "Intrarea in ERM2 ar trebui sa se faca cu un curs al leului cat mai aproape de o valoare pe care noi o numim "fair" (corecta). In acest moment, noi evaluam aceast valoare in jur de 3,5 lei/euro. Insa in urmatorii ani, aceasta valoare s-ar putea schimba si ar putea fi sub cea de acum, pentru ca productivitatea in economie va creste", a declarat, pentru NewsIn, economistul sef al ING Bank Romania, Florin Citu.

"Ceea ce este important este ca Romania sa ajunga sa intre in ERM2 cu o economie restructurata. Economia romaneasca se afla intr-un proces de convergenta reala si nominala cu Uniunea Europeana, iar pentru intrarea in zona euro, Romania trebuie sa se incadreze in limitele stabilite in Tratatul de la Maastricht", a adaugat economistul sef al ING Bank Romania.

Mecanismul European al Ratei de Schimb (ERM) a fost introdus de Comunitatea Economica Europeana (precursoarea UE) in martie 1979, ca parte a Sistemului Monetar European (EMS), pentru a reduce fluctuatiile de schimb valutar si a realiza o stabilitate monetara in Europa Occidentala, ca premiza pentru crearea unei Uniuni Economice si Monetare cu o moneda unica.

ERM se bazeaza pe conceptul unei marje fixe de variatie a monedelor nationale fata de o unitate monetara de referinta, initial ECU (unitate monetara europeana - european currency unit), iar din 1 ianuarie 1999, euro. Pana in 1993, marja de fluctuatie a monedelor fata de ECU era de 2,25%, cu exceptia lirei italiene, care putea fluctua intr-un interval de plus sau minus 6%.

Dupa ce s-au inregistrat o serie de atacuri speculative asupra unor monede europene, care au culminat cu "miercurea neagra" din 16 septembrie 1992, cand lira sterlina a fost retrasa din ERM, marja de fluctuatie a fost stabilita la plus sau minus 15% in august 1993, in urma unui acord supranumit "compromisul de la Bruxelles".

In 1999, odata cu introducerea euro si "inghetarea" cursurilor monedelor din zona euro fata de moneda de referinta, ERM2 a inlocuit ERM. In acest moment, sunt incluse in ERM2 monedele nationale a opt tari: Danemarca, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia si Slovenia. Marja de fluctuatie a monedelor nationale fata de euro este de 15%, cu exceptia coroanei daneze, care are stabilita o marja de 2,25%. Incepand cu ianuarie 2007, Slovenia va intra in zona euro si va iesi din ERM2.

A¢arile membre ale Uniunii Europene din afara Zonei Euro trebuie sa participe cel putin doi ani in ERM2 inainte de a putea trece la moneda europeana.

NewsIn