Ce a dus la creșterea bruscă a inflației. Scumpirile care se resimt în buzunarele românilor

Ultimele cifre publicate de Institutul Național de Statistică arată o creștere a inflației în luna iulie, la câteva zile după ce banca centrală a tăiat rata dobânzii de referință pe fondul unor previziuni de încetinire a inflației spre sfârșitul anului. Creșterea prețurilor se datorează unor scumpiri la carburanți, energie, restaurante și, respectiv, apă și canalizare, arată o analiză a unei bănci, publicată luni, 12 august.

Creşterea lunară a preţurilor de consum, cea mai ridicată din ultimele cinci luni, a pus inflaţia anuală pe o traiectorie de creştere temporară, aceasta sărind la 5,4% în iulie, de la 4,9% în luna anterioară, se arată în Buletinului Macroeconomic Special al Libra Internet Bank, conform Agerpres.

Impulsul a fost dat în principal de combustibili, energie electrică şi gaze naturale, care au afişat o creştere lunară agregată de peste 2%, la care s-au adăugat scumpirile lunare importante ale serviciilor apă-canal şi cele de alimentaţie, unde sunt incluse restaurante și cantine. Preţul acestora din urmă a crescut notabil la nivel lunar cu 2% şi respectiv 1,3%.

Excluzând impactul creşterii preţurilor la produsele şi serviciile menţionate mai sus a căror pondere agregată este de peste 22% din coşul de consum, inflaţia anuală ar fi coborât la 4,3% în iulie. Rata inflaţia de bază (CORE 2 ajustat) a continuat să scadă în iulie până la 5,5% (de la 5,7% în iunie) însă ritmul de descreştere a fost cel mai redus din ultimele şase luni, susţin autorii Buletinului.

Conform estimărilor băncii, încetinirea trendului anual al inflaţiei de bază în ultimul an (iulie 2023-iulie 2024) a fost susţinută de componenta alimentară, în timp ce serviciile şi produsele nealimentare au generat mai degrabă o presiune ascendentă.

"Într-adevăr, în ultima perioadă se observă o tendinţă de destindere a preţurilor produsele nealimentare care sunt componente ale CORE2 ajustat. Dacă această tendinţă se menţine, inclusiv la nivelul serviciilor, atunci CORE2 ajustat şi-ar putea mări aportul la încetinirea preţurilor de consum per ansamblu în perioada următoare. Ne menţinem, deocamdată, prognoza de inflaţie pe final de an la 4,6%, în condiţiile în care semnalele

privind continuarea procesului de dezinflaţie nu sunt totuşi prea puternice. Există o serie de riscuri a căror materializare fie este evidentă de ceva vreme şi va fi şi în continuare (exemplu creşterea alertă a veniturilor populaţiei), fie începe să se materializeze (producţia agricolă autohtonă slabă, volatilitatea preţurilor la energie)", se arată în analiza menţionată.

Acest mix de creştere alertă a veniturilor şi producţie agricolă slabă ar putea duce la o tendinţă de amplificare a avansului preţurilor produselor alimentare, iar luna iulie a transmis deja un prim semnal în acest sens (preţul alimentelor a crescut cu 0,1% faţă de iunie, când, în mod normal, iulie consemna reculuri lunare la această categorie de produse; de asemenea, preţul lunar al "legumelor" a rămas aproape neschimbat în iulie).

"În acelaşi timp, modificările legislative relativ recente au început să inducă o volatilitate a preţului electricităţii şi gazelor naturale, ceea ce dă o notă de impredictibilitate traiectoriei lunare a inflaţiei. Mai mult, capacitatea limitată de producţie a energiei pe plan local accentuează incertitudinea cu privire la evoluţia în viitor a preţului energiei şi mai ales a impactului acestuia asupra inflaţiei, având în vedere ponderea mare în coşul de consum a energiei electrice şi gazelor naturale (peste 18% cumulat). Banca centrală şi-a redus recent prognoza de inflaţie la 4% pe final de an, de la 4,9% anterior, semnalând însă că balanţa riscurilor la adresa inflaţiei este orientată mai mult spre creştere. În acelaşi timp, guvernatorul BNR a menţionat că politica monetară este în mare măsură restrictivă, având în vedere diferenţialul pozitiv între nivelul dobânzii şi cel al inflaţiei. Aceasta arată că banca centrală rămâne "în gardă" în ceea ce priveşte inflaţia, mai ales pe termen scurt", se mai precizează în analiza Libra Internet Bank.

...citeste mai departe despre "Ce a dus la creșterea bruscă a inflației. Scumpirile care se resimt în buzunarele românilor" pe Ziare.com

Prețurile la gaze au început să crească din nou în UE. Cum diferă radical tarifele în funcție de regiune. Criza energetică din România

Eurelectric, asociația industriei electrice europene a efectuat, recent, o analiză care arată că cererea mai mare de energie pentru răcire și generarea mai scăzută de hidroenergie din cauza...

În trei ani România va fi producătorul de gaz numărul unu din Europa, susține Sebastian Burduja. Pe ce se bazează ministrul Energiei

Din 2027 România își va dubla producția de gaz, vineri seară, 6 septembrie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, adăugând că țara noastră va fi producătorul numărul unu din UE....