Scăderea inflației la 6,6% nu înseamnă că am scăpat de prețuri ridicate. „Oamenii nu mai consumă, sunt deja epuizați și sărăciți”

Vineri, 12 Aprilie 2024, ora 03:30
278 citiri
Scăderea inflației la 6,6% nu înseamnă că am scăpat de prețuri ridicate. „Oamenii nu mai consumă, sunt deja epuizați și sărăciți”
Rata anuală a inflației a coborât în luna martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie FOTO Canva Pro

Rata anuală a inflației a coborât în luna martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile cu 10,20%, potrivit datelor INS, publicate joi. În dialog cu Ziare.com, economistul Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din București, explică faptul că o scădere a inflației în contextul creșterii continue a prețurilor care au descurajat consumul nu este un semn de bun augur.

Economistul clarifică și mecanismele prin care ar putea fi înțelese aceste fluctuații și atenționează cu privire la faptul că, în contextul social, economic și politic actual, cel mai probabil ne așteaptă o perioadă de stagnare inflaționistă sub presiunea deficitului bugetar, mai degrabă față de o scădere continuă până la țintele pe care și le propune Guvernul.

„Faptul că în continuare avem inflație nu înseamnă că prețurile scad, ci cresc, dar într-un ritm mai temperat, aplicat la un nivel presant de mare pentru cei cu venituri mici. Da, este o veste bună că a încetinit creșterea prețurilor, dar nu înseamnă că acestea sunt stabile. În continuare pierdem putere de cumpărare, iar 6,6 sau orice nivel al inflației mai mare de 2 și ceva la sută, aflată în ținta BNR, este departe de stabilitatea prețurilor. Acestea sunt stabile la nivelul unei inflații menținute o perioadă mai lungă la aproximativ 2%”, explică profesorul universitar.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Datele INS, a punctat acesta, nu indică decât o temperare a creșterii prețurilor care până acum au fost extrem de mari. Oamenii trebuie să țină cont de faptul că inflația este „o medie a vreo șase mii de prețuri, noi nu cumpărăm timp de o lună șase mii de produse, diversificat. Trebuie să ne uităm și pe componentele acestei inflații și să vedem cum a fost calculată și din ce se compune. Ce ar trebui să urmărim este propria noastră inflație. Fiecare dintre noi știe ce cumpără când merge în magazin și percepem faptul că am pierdut mult mai mult din puterea noastră de cumpărare decât această valoare infimă de 6%, care înseamnă 6 lei la 100, 60 de lei la 1.000 de lei. Inflația pe ceea ce cumpără majoritatea românilor, mai ales cei cu venituri foarte scăzute, adică medicamente, alimente și utilități, este mult mai ridicată decât 6,6% care rezultă prin media a mii de produse incluse într-un astfel de coș.”

Comparativ cu țări, în special cele din Zona Euro, România are o problemă mare a inflației, chiar și cu 6,6%, chiar și cu 5%, pentru că prețurile din Zona Euro s-au temperat semnificativ, ducându-se într-o zonă de stabilitate, cu tendințe de temperare continue. „Noi probabil că o să mai tragem de această instabilitate o perioadă. Indiferent de datele prezentate de INS, inflația este departe de tot ce înseamnă stabilitate în România și merge mână în mână cu deficitele.”

Înțelegerea inflației în paralel cu deficitul bugetar

Deficitul bugetar s-a situat la 2,07% din PIB pentru primele trei luni, potrivit datelor preliminare, în contextul în care în primele luni au fost făcute plăţi de 5-6 miliarde de lei pentru contracte de înarmare. Totodată, cheltuielile sunt în creştere de aproape două ori faţă de perioada similară a anului trecut, a confirmat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la Evenimentul special organizat de Profit.ro.

În termeni absoluți, deficitul bugetar a urcat la 28,99 miliarde de lei după primele două luni ale acestui an, reprezentând 1,67% din PIB, în creştere de 1,7 ori comparativ cu un sold negativ de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB, raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut. „Execuţia bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB faţă de deficitul de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB aferent celor două luni ale anului 2023”, a informat Ministerul Finanţelor la finalul lunii martie.

Creșterea ultimelor două luni a fost fulminantă, în condițiile în care, după prima lună din acest an, deficitul bugetar a fost 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB, înseamnă că, în februarie, deficitul bugetar a urcat de aproape trei ori, potrivit unei analize Wall-street.ro.

„Atâta vreme cât nu rezolvăm problema deficitului bugetar, nu vom scăpa de presiunea inflaționistă oricât de mult am vrea noi să o dăm bine, pentru că la noi deficitul este și foarte mare și foarte mult orientat spre consum. Tot ce cheltuim la nivelul statului merge cu precădere în zona consumului. Este o putere de cumpărare pe care noi nu o avem, o aducem din viitor prin împrumuturi, o introducem în consum și punem constant o presiune pe prețuri, mai ales că în paralel, lovim în mediul de afaceri cu tot felul de taxe și bariere, făcând producția, mai ales cea locală, mult mai greu de realizat”, a explicat Cristian Păun. Potrivit acestuia, dacă cele două valori sunt corelate, obținem efectul pe care îl vedem astăzi, o presiune constantă pe prețuri, mult mai mare decât în țări care procedează din punct de vedere guvernamental așa cum procedăm noi.

Economistul se așteaptă ca în lunile următoare românii să treacă printr-o stagnare mai degrabă pe aceeași poziție a inflației, nu o ajustare semnificativă, așa cum se așteaptă o parte din specialiștii din România. „Deficitul înseamnă că te-ai întins mai mult decât ți-e plapuma, cu resurse pe care de fapt nu le ai, dar le pui pe noptiera multor români.Resursele acestea aduse prin deficit în consum sunt de natură structurală, adică vor rămâne permanent în consum de acum înainte, fiindcă foarte greu mai poți ajusta asistența socială, ajutoarele pe care le dă Guvernul. Și încă nu a venit efectul devastator al lunii septembrie, când se vor introduce și mai multe resurse pe care nu le avem prin Legea Pensiilor.

Avem încă niște hopuri de trecut până să putem afirma cu tărie că am scăpat România de presiunea inflației. Până atunci, dăm bine, facem poze de etapă, dar care sunt irelevante pentru imaginea de ansamblu legată de acest fenomen. Încă n-am scăpat de cauzele inflației, nu le tratăm cum trebuie și trebuie să ținem în continuare lucrurile sub observație”, a punctat Păun.

Profesorul universitar a atras de asemenea atenția că, în general, ultimele luni ale anului adaugă la deficit vreo 2-3%. „Dacă vă uitați istoric, în ultimele luni ale anului se decontează lucrări, tot felul de elemente proprii bugetului statului, adăugând brusc deficitului bugetar, la închiderea anului 2-3% din PIB. (...) Ei nu recunosc că în spatele inflației se află de fapt deficitul. Deocamdată discursul public al guvernanților e marcat de o miopie care nu poată fi explicată. Dacă Guvernul ar fi prudent, nu ar crea deficitul excesiv și nici posibilitatea de a participa la piață în calitate de cumpărător cu resursele pe care le-a primit. De aceea, presiunea pe cumpărător este una nenaturală, indusă adițional care n-ar exista dacă deficitul ar fi încadrat în limite suportabile și inflația s-ar duce în zone suportabile”, a subliniat Păun.

Cum se poate explica alternativ scăderea inflației: românii consumă mai puțin după scumpirile susținute, descurajând cererea

Pe 5 aprilie, Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a declarat într-o intervenție televizată că procesul de „deflaţie care a început cu luna februarie o să continue pe mai departe, pentru că ţinta noastră de inflaţie pentru sfârşit de an este de 4,4%. (…) Nu sunt elemente, indicii, care să pună presiune pe inflaţie. La nivelul Uniunii Europene a scăzut foarte mult”.

Întrebat cum îşi explică faptul că România este în acest moment ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare inflaţie, şeful de la Finanţe a menţionat că la sfârşitul anului 2023 rata medie anuală a inflaţiei a fost de 10,4%, iar temperarea consumului ar putea fi o soluţie pentru a stabiliza şi a continua procesul de scădere. „Şi în continuare, poate, temperarea consumului este o soluţie pentru a stabiliza şi a continua procesul deflaţionist. Noi, prin politica monetară pe care o avem, o să continuăm, practic, politica de rată a dobânzii în momentul de faţă”, a subliniat el.

Tot atunci, Boloş a mai fost întrebat cum îşi explică faptul că o serie de produse similare din Italia sau Spania sunt mai ieftine decât în România, o ţară cu putere de cumpărare net inferioară acestora. Răspunsul ministrului a fost: „Aici este o enigmă pe care cu greu o putem explica, de ce preţurile au ajuns în România să fie destul de ridicate la produsele alimentare şi, în general, la produsele care provin din gospodăriile individuale ale ţăranilor?”.

Practic, șeful finanțelor a sugerat că scăderea consumului ar fi o soluție pentru temperarea inflației, în loc de un efect adiacent presiunii puse pe prețuri și pe puterea de cumpărare a oamenilor. Economistul Cristian Păun a pus problema prin prisma scăderii consumului ca un efect al inflației și nu invers, prezentat ca o soluție corectivă. „S-ar putea ca această temperare a prețurilor pe care o vedem în momentul de față în România să vină și pe o filieră a corecțiilor. Oamenii nu mai consumă, nu mai au cu ce să consume, sunt deja epuizați și sărăciți de inflația prelungită din ultimii ani. Vânzările în zona retail au început să scadă și, în reacție, oferta răspunde prin preț la această situație. Prețurile nu mai cresc atât de mult pentru că oamenii nu mai consumă în același ritm, tocmai din cauza creșterilor susținute de până acum.”

Dacă se poate face o corelare a scăderii prețurilor cu scăderea vânzărilor de bunuri și servicii în piață, explicația atunci riscă să fie diferită. Nu e o chestiune de stabilitate, de bine economic, ci mai degrabă un semn al instabilității, al unei posibile recesiuni. Considerând că PIB-ul este în scădere, după datele din trimestrul IV al anului 2023, faptul că scad prețurile s-ar putea să fie de fapt o consecință a economiei care în loc să înflorească, vedem că încet-încet își reduce din suflu.”

Economistul s-a declarat sceptic cu privire la scenariul în care această temperare a inflației este una sustenabilă, reală și durabilă. „Ne putem trezi foarte repede cu un puseu inflaționist din nou. Doamne ferește să avem un an secetos sau noi creșteri de taxe, pentru că ne va împinge din nou pe toboganul inflației”, a conchis acesta.

Cum arată tabloul macroeconomic publicat de Institutul Național de Statistică joi

„Indicele preţurilor de consum în luna martie 2024 comparativ cu luna februarie 2024 a fost 100,42%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2024 comparativ cu luna martie 2023 a fost 6,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2023 - martie 2024) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2022 - martie 2023) a fost 8,5%", se precizează în comunicatul INS.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna martie 2024 comparativ cu luna februarie 2024 a fost 100,45%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2024 comparativ cu luna martie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2023 - martie 2024) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2022 - martie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 8,3%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

...citeste mai departe despre "Scăderea inflației la 6,6% nu înseamnă că am scăpat de prețuri ridicate. „Oamenii nu mai consumă, sunt deja epuizați și sărăciți”" pe Ziare.com

De unde vine deficitul major din primul trimestru al anului. Investițiile în infrastructură și armată, doar o mică parte a derapajului bugetar
De unde vine deficitul major din primul trimestru al anului. Investițiile în infrastructură și armată, doar o mică parte a derapajului bugetar
Cheltuielile cu armata şi lucrările de infrastructură explică doar într-o mică măsură derapajul bugetar din primul trimestru al anului: armata a cheltuit 4,4 miliarde de lei cu achiziţii...
Datoria publică a României, „încă rezonabilă”. Daniel Dăianu: Marea problemă în acest an este să ţinem cheltuielile sub control
Datoria publică a României, „încă rezonabilă”. Daniel Dăianu: Marea problemă în acest an este să ţinem cheltuielile sub control
Marea problemă în acest an constă în ţinerea sub control a cheltuielilor bugetare, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a menţionat, de asemenea, că în execuţia...
#inflatie Romania, #inflatie, #rata inflatiei, #indicele preturilor consum, #deflatie, #deficit bugetar, #deficit bugetar romania, #presiune pret plafonare , #Stiri Macroeconomie