Soarta celui mai mare combinat din țară atârnă de un fir de ață. „Pentru muncitori, situația este îngrijorătoare, dar speranțe există”

Combinatul siderurgic din Galați, cel mai mare din țară, traversează vremuri grele. Întreprinderea a intrat într-o procedură juridică protectoare, care să îi dea un spațiu de manevră pentru negocierile cu creditorii. Deocamdată, muncitorilor li s-a promis că nu vor intra în șomaj tehnic. Combinatul se confruntă cu presiuni din toate părțile, spune compania. Pentru angajați, nesiguranța continuă, a spus un expert pentru Ziare.com.

Liberty Galați, combinatul cu peste 4.500 de angajați, a anunțat marți, 4 martie că intră în concordat preventiv. Muncitorii nu ar urma să fie trimiși în șomaj tehnic, conform unui comunicat distribuit pe site-ul companiei, care pare să fi fost șters între timp, și citate de Profit la acel moment. Conducerea a transmis anterior că întreprinderea este dependentă de creditul de la banca de stat Exim Banca Românească, a transmis Monitorul de Galați.

Compania spune că a fost pusă între ciocan și nicovală de prețurile mari la energie, de concurență din afara Uniunii Europene și scăderea cererii pentru oțel. De când Rusia a invadat Ucraina, în 2022, cifra de afaceri a Liberty Galați a picat. De la 7,91 miliarde de lei în 2022, cifra de afaceri a căzut la 3,65 de miliarde de lei în 2023, mai puțin de jumătate decât în anul anterior. În aceeași perioadă, pierderile nete s-au adâncit, urcând la 2,24 de miliarde de lei în 2023, în timp ce datoriile au ajuns la 3 miliarde de lei, conform Termene.

„Legat strict de lucrători, lucrurile sunt într-adevăr îngrijorătoare, pentru că lipsa de activitate din ultimele luni confirmă și mai mult această nesiguranță pentru termenul lung. Pentru că întrebarea rămâne pentru România care va fi locul în proiectul de reînarmare și reindustrializare la nivel european”, a explicat Radu Stochița, cercetător pentru confederația sindicală Cartel Alfa.

Stochița atrage atenția că Liberty nu este o companie listată la bursă, precum fosta proprietară a combinatului, ArcelorMittal, ceea ce reduce transparența. „Obligația lor de a raporta date în piață este foarte limitată. Vezi niște cifre pentru o singură companie și ai impresia că o poate duce bine, dar, dacă ne-am uita la operațiunile din Ungaria, Franța sau Marea Britanie, imaginea ar fi alta. Oamenii trebuie să conștientizeze că acest mod de investiții, foarte similar cu fondurile de capital privat, pot căuta profit pe termen scurt, cauzând prejudicii interesului național, muncitorilor și industriei în sine”, spune cercetătorul.

Semnele de redresare și promisiunile de reindustrializare

În vara anului trecut, combinatul surprindea printr-un anunț de repornire a furnalului numărul 5, pe fondul unei creșteri a cererii pentru tablă. Furnalul era singurul dintre cele șase care mai funcționa și a fost oprit în multiple rânduri, începând cu finalul anului 2022. La acel moment, viceprim-ministrul Marian Neașu s-a întâlnit cu Sanjeev Gupta, industriașul care controlează Liberty Steel Group, de care aparține și combinatul de la Galați. Atunci, repornirea furnalului a fost legată de livrarea de bunuri industriale către clienți locali din infrastructură și construcții navale.

Între timp, și sectorul fabricării de nave a primit o lovitură puternică. Șantierul Naval Mangalia, controlat până recent de conglomeratul olandez Damen, ca acționar minoritar, a anunțat concedieri colective. Sindicaliștii au ieșit de multiple ori în stradă, au pichetat inclusiv Ambasada Țărilor de Jos în România și au cerut măsuri guvernamentale pentru a-i ajuta pe muncitorii care riscă să rămână fără slujbe sau fără venituri din șomajul tehnic.

Anunțul combinatului de la Galați a venit în aceeași zi în care Comisia Europeană a anunțat că va publica o strategie pentru a ajuta sectorul oțelului pe 19 martie, conform Euractiv. „Dialogul de azi va conduce la un plan croit pentru a ajuta acest sector să se decarbonizeze și să prospere la nivel global”, a spus președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

„Este o chestiune deschisă dacă combinatul din Galați va fi ajutat. Atunci când produci industrial masiv, ai nevoie de resurse, de infrastructură dezvoltată, dar și de proximitate. Calculul este dacă este mai rentabil, atât ca sustenabilitate, cât și legat de costuri, să cumperi din România tablă laminată la Galați pentru avioane Leonardo din Italia decât să o faci la o oțelărie dezafectată din Italia pe care o repui pe picioare”, a adăugat Stochița.

Industriașii din sector au spus că instituția europeană a promis să înlocuiască „protecțiile pentru oțel” până la toamnă. Acestea constau în taxe vamale de 25%, după ce importurile trec de un anumit prag. Axel Eggert, directorul organizației Eurofer, vrea un sistem similar, dar adaptat condițiilor actuale. „Piața europeană a scăzut cu 30 de milioane de tone, dar intră aceleași volume ca înainte”, a spus acesta, conform sursei citate.

Întreg sectorul european este lovit de supraproducție, dar și de taxele vamale pe oțel și aluminiu impuse de administrația americană, condusă de președintele Donald Trump. Exporturile europene către SUA ar putea scădea cu 3,7 milioane de tone, iar alte țări, cu produse mai ieftine, s-ar putea reorienta spre Europa, amenințând rezultatele metalurgiei de pe continent.

În România, coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR și minoritățile promite un imbold masiv pentru producția industrială. Decidenții vorbesc despre injectarea echivalentului a 6% - 8% din produsul intern brut pentru industria autohtonă. La cifrele estimate pentru 2025, suma s-ar putea ridica la 153 de miliarde de lei. Rămâne de văzut cum se suprapune această strategie peste planurile europene privind reindustrializarea.

„Din nefericire, singurul mod în care putem defini situația pentru muncitori este incertitudine, dar o urmă de speranță rămâne, într-adevăr, cu această reindustrializare și reînarmare europeană. Mențiunea este că producția aceasta nouă va trebui și consumată. Dar orice politică externă a României din următoarea perioadă trebuie să includă și o presiune pe cadrul european de a recunoaște potențialul combinatului de la Galați”, spune Stochița.

Cum a cumpărat Gupta combinatul de la Galați

Gupta, a cărui familie controlează conglomeratul GFG Alliance, din care face parte și Liberty, are o istorie recentă marcată de scandalul Greensill. În 2021, firma de servicii financiare Greensill Capital a intrat în colaps. Aprofundarea circumstanțelor care au dus la acest picaj au scos la iveală că GFG a obținut un împrumut de 2,2 miliarde de euro, bazat pe creanțe comerciale, pentru a cumpăra 7 combinate europene, inclusiv pe cel de la Galați, conform Financial Times.

Facilitatea de credit era de trei ori mai mare decât suma de 740 de milioane de euro plătită de Liberty către multinaționala ArcelorMittal, fosta proprietară, conform Profit.

GFG a ajuns să fie „în continuare profund dependentă de finanțare opacă și neconvențională, legată de capitalul de lucru și de lanțurile de aprovizionare, care pot fi scumpe”, scria FT în 2019. Ulterior, Biroul pentru Fraudă Serioasă (SFO) din Regatul Unit a anunțat o anchetă privind posibile ilegalități legate de colapsul Greensill. Investigația este încă în desfășurare, conform autorităților.

„SFO investighează suspiciuni de fraudă, comerț fraudulos și spălare de bani, în legătură cu finanțarea și conduita afacerilor din GFG Alliance, inclusiv aranjamentele de finanțare cu Greensill Capital UK Ltd”, scrie pe site-ul instituției.

...citeste mai departe despre "Soarta celui mai mare combinat din țară atârnă de un fir de ață. „Pentru muncitori, situația este îngrijorătoare, dar speranțe există”" pe Ziare.com

Combinatele siderurgice ale României pot să fie la vârf în regiune, mai ales că Ucraina este scoasă din joc. Ce le ține în loc

Industria siderurgică din România ar putea ajunge un lider în regiune în ceea ce privește producția de oțel sustenabil, arată un raport publicat recent. Până acolo, combinatele din...

Cel mai mare producător chinez de mașini electrice face o mutare în forță pe piața europeană. Cum vrea compania să scape de taxele impuse de UE

BYD Auto Co Ltd, unul dintre cei mai mari producători de mașini electrice din lume, vrea să le facă concurență competitorilor europeni chiar de pe continent. Gigantul chinez ar vrea să își...