În ultimele săptămâni, sute de muncitori au protestat din cauza unei amenințări de concedieri colective. Sunt angajații Șantierului Naval Mangalia, companie la care statul român este acționar majoritar. În ultimii 7 ani, șantierul a fost administrat de Damen, un conglomerat olandez, care a părăsit asocierea și a anunțat concedieri colective. Printre cei care vor să recupereze datorii de miliarde de lei se numără alte companii din grupul Damen.
Într-un interviu acordat Ziare.com, Laurențiu Gobeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul, a explicat cum a ajuns o companie cu un rol strategic în industrie, inclusiv în contextul războiului de la graniță, aproape de faliment.
În 2017, conglomeratul olandez Damen preia 51% din acțiunile Șantierului Naval Mangalia. Până la acel moment, întreprinderea fusese deținută majoritar de Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, una dintre cele mai mari companii sud-coreene de construcții de nave. Partener minoritar era statul român, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, o companie a Ministerului Economiei, listată la Bursa de Valori București.
În iulie 2018, ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă, anunța că statul român devine acționar majoritar, după o înțelegere cu Damen, prin care Șantierul 2 Mai renunță la dreptul de preemțiune asupra acțiunilor Daewoo și primește 2% dintre acțiuni. Damen păstrează controlul operațional.
„Printr-o Ordonanță de Urgență, Guvernul a creat o excepție pentru ca acționarul minoritar să poată administra șantierul în condiții de eficiență economică, cu protejarea forței de muncă și asigurarea unui portofoliu de clienți. Atunci, investitorul străin a declarat că va crește numărul de angajați de la sub 1.700, în momentul preluării, la peste 3.000. Acest lucru nu s-a întâmplat”, punctează Laurențiu Gobeajă.
În acel an, șantierul de la Mangalia înregistrează o pierdere de 160 de milioane de lei. Deși rezultatul financiar negativ descrește, compania nu trece pe profit. Bilanțul din 2021, ultimul disponibil, arată o pierdere netă de aproape 78 de milioane de lei.
„Am constatat cu toții că este un șantier mult prea mare pentru a putea fi administrat de Damen ori de statul român. Este un colos industrial și este nevoie de un investitor redutabil, care să aibă suficiente comenzi pentru a asigura constant de lucru. Au fost perioade în care șantierul nu a fost la capacitate maximă, cum au fost și unele vârfuri în care s-a apelat la subcontractori. Compania a fost pe pierdere an de an”, spune Gobeajă.
Schimbări și probleme
În 2023, ca parte din reformele asumate pentru banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, Guvernul inițiază o lege pentru a clarifica guvernanța corporativă. Noile norme nu preiau excepția care caracteriza șantierul de la Mangalia, unde acționarul minoritar exercita controlul operațional. Damen anunță că va rămâne în România doar la Galați, unde deține un alt șantier și face demersurile pentru încetarea contractului de asociere.
„Din august 2023, când Damen a trimis acea notificare, cei doi parteneri au încercat să găsească o soluție. A trecut un an și jumătate, nu au reușit în tot acest timp. În paralel, au un proces la Curtea de Arbitraj Internațional de la Viena. Se judecă pentru că, începând cu 19 iunie 2024, s-a deschis și procedura de insolvență”, explică sindicalistul.
Liderul SLN Mangalia a explicat că șantierul nu a mai semnat contracte pentru proiecte de cel puțin doi ani, iar activitatea a încetinit. Din primăvara anului trecut, singurele proiecte desfășurate au fost reparații sau lucrări interne, dar acestea nu erau suficiente pentru a asigura un fond de lucru pentru toți salariații. În jur de 1.000 de muncitori au fost trimiși în șomaj tehnic în iunie, ceea ce nu s-a schimbat până azi. În decembrie anul trecut, Damen anunță că vrea să dea afară aproape 300 de angajați.
„Salariații nu au perceput decembrie ca fiind luna cadourilor pentru că surpriza pe care am primit-o a fost notificarea de concediere printr-o conferință de presă. Am fost indignați că, fiind deja într-o situație critică, administratorii judiciari și cei ai societății au considerat că reducerea drastică a personalului este o soluție pentru redresarea șantierului. Or, îți scade capacitatea de a continua activitatea când vei contracta noi proiecte. Dacă numărul de salariați proprii scade, necesarul va fi acoperit cu subcontractori, probabil. Cred că acesta este și interesul, ca salariații proprii să fie cât mai puțini și să apeleze la subcontractori”, a declarat liderul de sindicat.
Gobeajă atrage atenția că firmele contractate pentru a sprijini activitatea șantierului au ieșit mereu pe plus.
„Sunt tot felul de firme care, surprinzător sau nu, au profit, doar compania de bază nu are. În rest, toți colaboratorii au profit. Cum se zice în limbaj popular, sunt firme-căpușă care sug sângele gazdei, care ajunge slăbită, ajunge în prag de faliment”, spune liderul de sindicat.
Pierderea muncitorilor calificați nu poate ajuta șantierul să redevină competitiv, subliniază liderul de sindicat. Între timp, întreprinderea este inundată de cereri de recuperare de datorii, care se ridică la câteva sute de milioane de euro. Cele mai importante cereri sunt făcute chiar de grupul Damen, conform Europa Liberă.
Întreaga discuție poate fi urmărită mai jos.
...citeste mai departe despre "Cum a ajuns o companie strategică a României în pragul falimentului. „Toți colaboratorii au profit, numai șantierul nu. Sunt firme-căpușă”" pe Ziare.com