Locul surprinzător ocupat de România în topul independenței energetice. Europa a rămas dependentă de importurile de gaze

Joi, 14 Martie 2024, ora 21:30
0 citiri
Locul surprinzător ocupat de România în topul independenței energetice. Europa a rămas dependentă de importurile de gaze
Gazele naturale lichefiate din Azerbaidjan au redus parțial dependența Europei de Rusia FOTO Hepta

Potrivit unei analize recente realizate de Asociația Energia Inteligentă, dependența de importurile în energie în Europa nu au suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie chiar și după eforturile puternice de a se dezice de gazul rusesc.

Ultimele cifre Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependența de Rusia cu alte surse de gaz natural lichefiat. La polul opus stă chiar România, cea mai puțin țară dependentă de gazele de import și a doua cea mai puțin dependentă de importul de produse petroliere.

Potrivit AEI, în ceea ce privește dependența de importurile de gaze, nevoile Uniunii Europene au crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependența de importurile de gaze provenite din Rusia de trei ori.

UE și îndepărtarea de gazul rusesc

Deși cererea totală de gaz a UE se situa în jurul a 400 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an înainte de război, cu doar aproximativ 10% acoperită de producția internă, cei 150 bcm de gaze naturale (atât GNL cât și prin conducte) importați în UE din Rusia în 2021 au fost aproape înjumătățiți (la 80 bcm) în 2022 și au scăzut cu o cotă similară (la 43 bcm) în 2023. Pe scurt, dependența UE de gazul rusesc a scăzut de la 45% în 2021, la doar 15% în 2023. Aceasta a fost realizată în mare parte datorită planului decisiv al Comisiei Europene, REPowerEU, lansat în mai 2022, ca răspuns direct la acțiunile Rusiei. Acesta vizează consolidarea securității energetice a Europei prin economisirea energiei, accelerarea tranziției către energia curată și diversificarea surselor noastre de import de energie, potrivit informațiilor oficiale oferite de Comisia Europeană.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Această reducere a fost parțial din necesitate, concluzionează cei de la Radio Europa Liberă, deoarece Rusia a întrerupt unilateral aprovizionarea cu gaz către unii dintre clienții săi europeni în 2022, provocând creșteri record ale prețurilor gazului. Printre acestea se numără Bulgaria, Polonia, Finlanda și Olanda, care au refuzat să plătească pentru gazul rusesc în ruble -- o condiție impusă țărilor „neprietenoase", care de obicei plăteau în dolari sau euro ca o modalitate de a ocoli sancțiunile financiare occidentale împotriva băncii centrale a Rusiei. Pe 31 august 2022, Moscova a suspendat livrările către Europa prin Nord Stream 1 pentru ceea ce a spus că vor fi trei zile de întreținere de rutină. De atunci, conducta a rămas offline.

Astfel, trei dintre principalele rute ale Rusiei pentru transportul de gaz către UE au fost închise din 2022. În mai a acelui an, Operatorul Sistemului de Transmisie a Gazelor din Ucraina a declarat forță majoră -- o clauză invocată când o afacere este lovită de circumstanțe imprevizibile -- spunând că nu mai avea control operațional asupra infrastructurii pe teritoriul ocupat de Rusia și a oprit fluxurile de tranzit prin Sokhranivka, unul dintre cele două puncte de intrare ale gazului rusesc în Ucraina.

De asemenea, în luna mai a acelui an, conducta Yamal-Europa, un proiect comun ruso-belaruso-polonez care transporta gaz din Rusia în Polonia și Germania, a încetat să funcționeze după ce Moscova a oprit fluxurile către Polonia și a sancționat firma care deține secțiunea poloneză a conductei. Polonia folosește acum secțiunea sa a conductei pentru a importa gaz din Germania. După invazia Rusiei în Ucraina, Berlinul a pus în așteptare certificarea conductei Nord Stream 2, care nu începuse încă să transporte gaz rusesc în Germania. Apoi, în septembrie 2022, explozii au distrus părți din Nord Stream 1 și Nord Stream 2, făcând conductele inoperabile. Experții au concluzionat că exploziile au fost sabotaj, deși investigații separate nu au găsit nimic concludent despre autor, arată sursa citată.

Coridorul de tranzit ucrainean

Potrivit Europa Liberă, aprovizionarea cu gaz rusesc ar putea scădea și mai mult în anii următori, deoarece tranzitul deja limitat de gaz prin Ucraina ar putea să nu continue după decembrie 2024. Contractul actual al Rusiei cu Ucraina este programat să expire, iar atât Kievul, cât și Moscova au semnalat că nu plănuiesc să îl prelungească.

Deși acest lucru nu înseamnă automat că fluxurile prin Ucraina vor înceta complet din ianuarie 2025, este puțin probabil că volumele vor continua la nivelurile actuale. Coridorul de tranzit ucrainean „ar putea funcționa teoretic" pe baza rezervărilor de capacitate pe termen scurt din 2025 înainte, a spus expertul în energie Losz. Dar "aceasta ar necesita un nivel de bază de încredere și relație de lucru între companiile implicate, iar aceasta este foarte limitată în zilele noastre."

Oprirea fluxurilor rămase de gaz prin Ucraina ar afecta mai multe țări europene care încă primesc gaz rusesc prin acest coridor de tranzit. Printre acestea se numără Austria, care înainte de invazie primea aproape 80% din gazul său din Rusia. Compania energetică austriacă OMV are un contract pe termen lung de aprovizionare cu gaz din Rusia valabil până în 2040, cu livrări care sosesc prin Ucraina. Șeful OMV, Alfred Stern, a declarat pentru Financial Times din Londra în iulie că va continua să primească gaz atâta timp cât Gazprom va continua să îl furnizeze, potrivit sursei citate.

Slovacia, Italia și Croația primesc de asemenea gaz rusesc prin rutele de tranzit ucrainene în baza contractelor pe termen lung cu Gazprom, conform Centrului pentru Politică Energetică Globală. Dar aceste țări, conform lui Losz, un cercetător la centru, „au mai mult decât suficientă capacitate de import pentru a aduce aprovizionări alternative", deși acestea ar veni „la un preț mai mare și prin rute de tranzit mai complicate."

Care au fost alternativele europenilor și pe ce rute intră acum gazul în Europa. România stă cel mai bine față de vecinii vestici

Analizând dependența de importurile de gaze în ultimii 5 ani în funcție de canalele de transport arată că au scăzut puternic cantitățile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea scăzând de 4 ori, dar au crescut de 3 ori importurile de gaze din Rusia prin infrastructura GNL (n.r. gaz natural lichefiat) și de două ori importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei. De asemenea se remarcă faptul că a crescut cantitatea de gaze importată din afara Rusiei prin conducte, arată analiza AEI.

„Singura reducere a dependenței de importuri o putem observa pe piața produselor petroliere, unde a scăzut dependența Europei de importuri cu cca 8%. Aceasta s-a realizat pe fondul creșterii obligației de a introduce biocombustibili în combustibilii clasici, cât și datorită mașinilor hibrid și a celor electrice. De asemenea, este sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenței față de un produs energetic din Rusia, practic dependența față de Rusia scăzând de 6 ori. Dependența față de cărbunele important în UE a crescut în anii 2021 și 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor și a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenței de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta reducându-se cu doar 6%”, punctează Dumitru Chisăliță, președintele AEI, în analiza citată.

În ceea ce privește sursele alternative ale importurilor, datele oficiale de la Directoratul General pentru Energie al Comisiei Europene arată că, în anul 2023, Uniunea Europeană a importat peste 120 de miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat. Statele Unite au fost cel mai mare furnizor de GNL către UE, reprezentând aproape 50% din totalul importurilor de GNL. Comparativ cu anul 2021, importurile din SUA aproape că s-au triplat în 2023. Printre cei mai mari importatori de GNL din UE se numără Franța, Spania, Țările de Jos, Belgia și Italia.

Gazul este de o importanță vitală pentru UE și cetățenii săi din mai multe motive. În 2022, cele 27 de țări ale Uniunii Europene au consumat peste 350 de miliarde de metri cubi de gaz – cu 13% mai puțin decât în 2021. Gazul este folosit în principal pentru producția de energie electrică, încălzirea locuințelor și procesele industriale. Peste 30% dintre gospodăriile din UE sunt încălzite cu gaz. În ceea ce privește consumul de gaz în UE, acesta se împarte astfel: peste 30% este utilizat pentru generarea de electricitate și căldură, 25,5% este consumat de gospodării, 24,1% este folosit de industrie, iar 11,2% de industria serviciilor. Alte utilizări energetice și neenergetice reprezintă aproape 7%.

Specialiștii în energie ai AEI au analizat dependența diferitelor țări față de importurile de energie vedem că țările insulare se găsesc în topul țărilor dependente de energie, iar la polul opus stă chiar România (a 4 cea mai puțin dependentă țară din UE), înainte de Suedia, Estonia și Islanda. România, țara cea mai puțin dependentă de gazele de import și a doua cea mai puțin dependentă de importul de produse petroliere.

Planuri pe termen mediu și lung ale Uniunii Europene și șansele de dobândire a independenței energetice reale

Abținerea completă de la gazul rusesc nu va fi ușoară pentru UE și se așteaptă ca fluxurile rusești să continue, cel puțin pentru o vreme, spun cei de la Radio Europa Liberă. Conform lui Philipp Lausberg, policy analyst la European Policy Centre, în timp ce unele țări „s-au decuplat semnificativ de Rusia în ceea ce privește energia", altele -- ca Ungaria, Slovacia, Austria, precum și Serbia -- sunt încă dependente de gazul rusesc și nu sunt pregătite să renunțe la acesta din motive economice și politice.

TurkStream este un exemplu edificator în acest sens, potrivit sursei citate. Latura europeană a conductei, care utilizează infrastructură nouă, transportă gaz mai departe către Uniunea Europeană prin Bulgaria. Deși Moscova a oprit unilateral livrările către Bulgaria în aprilie 2022, Gazprom declarând că nu a primit plăți în ruble așa cum a solicitat, TurkStream continuă să aprovizioneze Serbia, Ungaria, Macedonia de Nord, Bosnia-Herțegovina și Grecia prin rețeaua sa de conducte.

„Unele țări din Europa Centrală și de Est, în special Ungaria, încearcă să mențină legături strânse cu Putin," a declarat Lausberg, „și sunt pregătite să se bazeze mai mult timp pe importurile de gaz rusesc pentru că le văd ca fiind oportune politic, ca un instrument în jocurile lor între UE și Rusia de a folosi ca un mijloc de negociere de ambele părți."

Parte din strategia europeană a fost însă crearea platformei AggregateEU, lansată în 2023, pentru a contribui la asigurarea unei aprovizionări adecvate cu energie pentru iarna 2023-2024. A oferit un canal pentru agregarea cererii de gaz de către toate companiile de gaz stabilite în UE - sau în țările Comunității Energetice - și pentru a atrage aprovizionări de la furnizorii internaționali.

Potrivit informațiilor prezentate de Comisia Europeană, fost organizate 4 runde de licitații de la aprilie până în decembrie 2023, cumpărătorii confirmând cât gaz doreau să cumpere și, separat, furnizorii oferind gaz de vânzare. Acest lucru a fost urmat de o formă de potrivire prin Platformă pentru a facilita acordurile. Într-adevăr, în timpul acestor runde, după căutarea celor mai competitive oferte ale furnizorilor internaționali, AggregateEU a potrivit peste 42 bcm de gaz pentru a acoperi cererea europeană.

În general, Platforma Energetică a UE a obținut rezultate pozitive în agregarea cererii și coordonarea achiziției de gaz natural și a atras un interes puternic din partea jucătorilor de pe piață. Și pentru că criza energetică nu s-a încheiat încă, Miniștrii Energiei ai UE au convenit pe 19 decembrie 2023 să prelungească cadrul legal care permite funcționarea AggregateEU pentru încă un an. În 2024, AggregateEU a introdus un nou concept de licitație pe termen mediu în care cumpărătorii vor putea să-și prezinte cererea pentru perioade sezoniere de 6 luni. Aceste licitații sunt destinate să sprijine consumatorii industriali și să ajute vânzătorii în identificarea cumpărătorilor care ar putea fi interesați de un parteneriat comercial pe termen mai lung – adică, până la 5 ani – și prima licitație a fost lansată pe 15 februarie 2024.

Pe termen lung, securitatea energetică a UE va fi realizată prin înlocuirea combustibililor fosili importați cu energie regenerabilă produsă intern și îmbunătățirea eficienței energetice – cu obiectivul UE de a deveni primul continent neutru climatic din lume până în 2050, susține Comisia Europeană. Cu toate acestea, în timp ce cota energiilor regenerabile în consumul de energie al UE este în creștere și s-a dublat de mai mult de două ori din 2004 până în 2022, gazul natural reprezintă încă aproximativ un sfert din consumul de energie al UE. Și UE este încă puternic dependentă de furnizorii externi pentru acest combustibil. De aceea, diversificarea aprovizionării cu gaz și colaborarea cu parteneri de încredere joacă un rol vital în asigurarea securității aprovizionării pentru cetățenii, afacerile și serviciile esențiale europene, cum ar fi spitalele, pe termen scurt și mediu, până când ne atingem obiectivul de decarbonizare totală.

Între timp, Europa a adăugat șase terminale de gaz natural lichefiat și 36,5 miliarde de metri cubi de capacitate de regazeificare a GNL-ului între începutul războiului din Ucraina și august 2023, conform unui raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA). Pentru context, Uniunea Europeană avea 21 de terminale GNL operaționale plus unul conservat înainte de invazia Rusiei în Ucraina, spune IEEFA. Blocul a lucrat la adăugarea a 19 terminale noi până în 2030.

Dacă toate proiectele în construcție sunt finalizate, capacitatea de import a GNL-ului UE ar putea să se extindă la aproape 350 bcm până la sfârșitul deceniului, de la doar 160 bcm în 2021, conform prognozelor de la firma de cercetare Rystad Energy, potrivit Reuters. Totuși, cererea totală de gaz a blocului este prevăzută să scadă la 340 bcm până atunci, în scădere cu 19% față de 2021. Asta înseamnă că totalul capacității proiectate a UE pentru GNL în 2030 ar fi mai mare decât tot gazul de care blocul ar putea avea nevoie.

Asta în ciuda faptului că regiunea este probabil să continue să se bazeze pe importurile de gaz prin conducte din Norvegia, Africa de Nord și Azerbaidjan pentru majoritatea nevoilor sale de gaz, și de asemenea pe o parte din producția locală. Decalajul între producția europeană locală și importurile prin conducte față de cererea estimată este prevăzut să fie de aproximativ 190 bcm până în 2030, date publicate în Outlook-ul GNL al Shell 2023, care include și Marea Britanie. Acesta este probabil să fie completat cu importuri de GNL, dar este doar jumătate din capacitatea de regazeificare proiectată a regiunii, arată sursa citată.

Analiștii Reuters au atenționat în legătură cu faptul că proiectele de infrastructură tind să-și recupereze costurile mari inițiale cu fluxuri de numerar pe decenii. Dacă acestea nu se materializează, companii ca Snam ar putea înfrunta deprecierea activelor. La fel ar putea face și compania portuară Buss Group, fondul de investiții Partners Group, firma spaniolă de energie de 4,5 miliarde de dolari Enagas și gigantul american de 38 de miliarde de dolari Dow, care au investit în construcția Hanseatic Energy Hub din orașul german Stade, programat să fie gata în 2027. Berlinul ar putea trebui să explice contribuabililor de ce face același lucru.

Cu toate acestea, în cazul în care capacitatea de regazeificare depășește cu mult cererea, vânzarea terminalelor GNL ar putea să fie nevoită să se facă la un discount. Hidrogenul are potențial, dar ar putea deveni o alternativă comercial viabilă și scalabilă pentru gaz doar până în 2050, estimează Deloitte, potrivit Reuters.

...citeste mai departe despre "Locul surprinzător ocupat de România în topul independenței energetice. Europa a rămas dependentă de importurile de gaze" pe Ziare.com

#independenta energetica, #independenta energetica UE, #Gaz natural lichefiat, #gaz natural lichefiat SUA, #gaze naturale, #gaz natural Romania Ucraina, #importuri gaze naturale , #Stiri Macroeconomie