România introduce impozitarea progresivă? Ce impact ar avea: ”Poate să reducă povara pentru cei cu venituri mici”

Marti, 14 Mai 2024, ora 03:00
323 citiri
România introduce impozitarea progresivă? Ce impact ar avea: ”Poate să reducă povara pentru cei cu venituri mici”
În prezent, România are o cotă unică de impozitare a venitului de 10%, dar există și persoane care beneficiază de scutiri FOTO / Hepta

Guvernul a spus în repetate rânduri că impozitarea progresivă poate fi o variantă de reformă fiscală, dar decidenții spun că nu va fi introdusă în 2025.

Deși nu este clar când va fi adoptată măsura, există o presiune internațională notabilă pentru o reformă echitabilă, care să îi scutească pe cei cu venituri mici de o parte din povara fiscală. În acest context, sindicatele au protestat luni, 13 mai, acuzând taxe prea mari pentru angajați, iar o parte dintre nemulțumiri vin și pe fondul unei lipse de transparență a Guvernului cu partenerii de dialog social, a declarat un oficial sindical pentru Ziare.com.

În martie 2023, Banca Mondială publică un raport privind sistemul de taxare din România, în contextul obiectivelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Printre altele, experții grupului internațional recomandă decidenților să introducă impozitarea progresivă a venitului: taxe mai mari pentru cei care câștigă mai mult. După finalizarea misiunii în România în februarie 2024, Fondul Monetar Internațional (FMI) pune reforma sistemului de impozitare a veniturilor printre priorități. La vremea respectivă, instituția spunea că una dintre opțiunile cheie posibile este introducerea impozitării progresive.

Ce efecte ar putea avea impozitarea progresivă

În același timp, Banca Mondială recomanda eliminarea scutirii de taxe pentru lucrătorii din IT, construiți și agricultură, reformă însoțită și de măsuri care să reducă sarcina fiscală pe persoanele fizice cu venituri mici. Cele două variante propuse în ceastă zonă sunt eliminarea contribuției de 10% pentru asigurări de sănătate, care ar trebui să se traducă în finanțarea sistemului public din taxele generale, sau introducerea unui sistem de credite fiscale, prin care să fie reduse dările datorate statului.

Luni, Blocul Național Sindical (BNS), una dintre cele mai mari organizații de reprezentare a lucrătorilor din țară, a organizat un protest prin care reclamă taxele împovărătoare pe muncă. Ziare.com a discutat cu Horațiu Raicu, secretarul-general al organizației, despre cum vede BNS problemele din sistemul de taxare și ce perspectivă are asupra impozitării progresive. Prima parte a conversației, în care Ziare.com analizează alternative la taxarea muncii, poate fi citită aici.

„Impozitarea excesivă a forței de muncă determină clar o scădere a veniturilor în buzunarele fiecăruia dintre noi. Trebuie găsită o măsură. Nici măcar nu spunem să împărțim contribuțiile cu angajatorul, dar Guvernul nu a venit cu niciun fel de soluție. Probabil că Guvernul chiar nu dorește să pună pe masă previziunile sau planul său, ținând cont că partidele sunt într-o alianță electorală”, spune oficialul confederației sindicale.

Atât Banca Mondială, cât și FMI recomandă impozitarea progresivă a veniturilor ca o măsură care duce la creșterea egalității sociale, atunci când este însoțită de alte măsuri fiscale țintite să îi ajute pe cei cu venituri mici. Conform calendarului realizat de Banca Mondială, reforma impozitării ar trebui să vină între 2025 și 2028. Această măsură poate reduce din sarcina fiscală a angajaților, a explicat pentru Ziare.com Marcel Spatari, expert în cadrul Syndex și fost ministru al Muncii în Republica Moldova.

Pentru un salariat care câștigă venitul mediu, taxarea efectivă ajunge la 41,5% din remunerație, printre cele mai mari cote din Europa. În clar, puțin peste 21% din salariul brut - cea mai mare proporție, prin comparație cu restul sarcinilor fiscale - merge spre finanțarea bugetului de asigurări sociale, din care sunt plătite inclusiv pensiile. Bugetul pentru securitate socială este subfinanțat, iar impozitarea progresivă, așa cum este ea înțeleasă acum, nu reprezintă o soluție garantată, conform expertului Syndex.

„Impozitarea progresivă nu ține direct de pensii, pentru că discuția se poartă la nivelul impozitului pe venit. Dar impozitarea progresivă ar putea reduce cota efectivă de impozitare prin credite fiscale, așa cum a formulat FMI propunerea – ar putea să reducă povara fiscală pentru salariile mici și să o crească pentru cei cu venituri mai mari”, subliniază expertul [...] Totuși, ce ar trebui să înțeleagă lumea este că impozitarea progresivă nu rezolvă automat problemele sistemului de pensii, sunt două discuții separate, deși conectate.

Există alternative la sistemul românesc, care se folosesc de taxele generale pentru a finanțat sistemul public de pensii, conform lui Marcel Spatari. Un exemplu este Danemarca, țară care impune o taxă mare pe venitul persoanelor fizice și nu are contribuții sociale. Taxa pe venit finanțează totul.

„În Danemarca sistemul public de pensii este finanțat predominant prin impozitare generală, mai degrabă decât prin contribuții sociale dedicate. Acest lucru înseamnă că impozitele pe venitul personal, printre alte surse de venituri guvernamentale generale, finanțează pensiile. Sistemul danez include o pensie de stat de bază (folkepension), iar nivelul beneficiilor de pensie poate depinde de alți factori, cum ar fi veniturile, averea și dacă individul are economii suplimentare de pensie private”, detaliază expertul.

Calendarul reformei fiscale nu a apărut încă

Decidenții din România nu au fixat momentul în care ar putea fi introdusă reforma sistemului. Prim-ministrul Marcel Ciolacu spunea la începutul lunii aprilie că este „un fan al sistemului de impozitare progresivă”, dar ia în calcul și „să rămână cota unică”, relata Ziarul Bursa. Premierul spunea că prioritatea este digitalizarea Fiscului și că Executivul nu vrea introducerea impozitului progresiv în 2025. Ciolacu a dat declarații asemănătoare și în octombrie anul trecut, atunci când puncta că reforma administrației fiscale trebuie să vină înainte de reforma cotelor de taxare.

„Protestul este o primă etapă și vom cere să avem discuții coerente. Cam pe tot parcursul anului o să declanșăm proteste. În urma protestului, vrem să avem discuții cu Guvernul în ceea ce privește salarizarea și noua impozitare progresivă pe care Guvernul o rostogolește. De la ce sumă pornim cu o altă cotă de impozitare? Sau va fi crescut impozitul de la 10%, la 16% ori la 20%? Trebuie să știm și noi, asistăm la tot felul de discuții, fără ca de fapt să știm ceva concret. În același timp, nu avem nici cu cine să discutăm, pentru că nimeni nu ne-a pus pe masă care ar fi viziunea lor, începând cu 2025”, a declarat Horațiu Raicu pentru Ziare.com.

Chiar dacă nu a fost stabilit un calendar oficial, măsura are toate șansele să apară. Inclusiv Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a făcut această recomandare, într-un raport publicat la jumătatea lunii martie.

„Vizavi de impozitarea progresivă, nu este nimic oficial încă, nu avem o dată certă pentru când s-ar introduce această măsură, dar se va întâmpla, pentru că există presiune din partea FMI și din partea Băncii Mondiale. Și alte țări din Europa Centrală au introdus o astfel de măsură în ultima perioadă. De obicei, se discută de impozitarea progresivă prin introducerea unui singur prag suplimentar, deși pot fi și mai multe. În acest caz, ar exista o cotă fixă pentru cei cu venituri medii și un impozit mai mare pentru partea din venituri care depășește acest plafon. Aceasta poate fi o variantă de a scădea povara fiscală pentru persoanele cu venituri mici”, detaliază Spatari.

Referitor la asigurările de sănătate în sistemul public, Raicu, oficialul BNS, subliniază că peste o treime din personale care formulează populația ocupată nu contribuie. „Este greu de presupus că fondurile sociale vor fi sustenabile”, declară acesta.

Privind impozitarea progresivă, secretarul-general spune că o discuție ar putea pleca, de exemplu, de la venitul minim pentru un trai decent. Ziare.com a prezentat recent o analiză realizată de Syndex pentru Fundația Friedrich Ebert România. Aceasta arăta că, în octombrie 2023, o familie formată din doi adulți și doi copii avea nevoie de un venit de aproape 10.000 lei pentru un trai decent. Coșul minim pentru un singur adult ajungea la peste 3.800 lei. Datele Institutului Național de Statistică arată că prețurile de consum au crescut cu 3,2%, între septembrie 2023 și martie 2024.

„După coșul minim pentru un trai decent, știm că un salariat trebuie să aibă un venit net de circa 5.500 de lei pe lună pentru a-și putea acoperi toate nevoile. Salariul brut ar însemna undeva la 9.500 de lei pentru această sumă. Atunci, ne asumăm că până la 9.500 de lei brut plătim un impozit de 10% brut și, pentru ce depășește acest plafon, plătim mai mult. Și aceste praguri trebuie discutate”, spune Raicu.

Oficialul BNS, care amintește că organizația sindicală a protestat mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, susține împărțirea taxelor între patroni și lucrători. În același timp, Raicu punctează că Guvernul ar trebui să ofere mai multe claritate în ceea ce privește momentul introducerii reformelor.

„Previziunea fiscală a Guvernului este importantă și pentru noi, ca angajați, când ne negociem contractele colective, dar și pentru angajatori, într-un final, pentru că și ei se află într-un haos. Nu spunem că trebuie să plătească angajatorii jumătate, dar o responsabilitate în ceea ce privește contribuțiile sociale trebuie să existe, ca în toată Europa”, declară Raicu.

...citeste mai departe despre "România introduce impozitarea progresivă? Ce impact ar avea: ”Poate să reducă povara pentru cei cu venituri mici”" pe Ziare.com

#impozit progresiv, #impozit venit, #FMI vizita Romania, #Banca Mondiala Romania, #sindicate, #taxe munca Romania comparatie UE , #Stiri Taxe si impozite