Sorin Dimitriu: Bucurestiul realizeaza 14,6% din PIB-ul Romaniei

Miercuri, 05 Noiembrie 2008, ora 17:20
1740 citiri
Sorin Dimitriu: Bucurestiul realizeaza 14,6% din PIB-ul Romaniei

Bucurestiul este in prezent cel mai puternic centru al economiei romanesti intrucat genereaza 14,6% din PIB-ul Romaniei a declarat intr-un interviu acordat in exclusivitate agentiei NewsIn, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, Sorin Dimitriu.

Reporter: Ce pondere au firmele bucurestene,  sub aspectul contributiei la PIB, comparativ cu agentii economici la nivelul intregii tari?  


Sorin Dimitriu: Bucurestiul este in prezent locomotiva economiei romanesti si ma refer aici nu numai la aspectele cantitative, respectiv la cifra de afaceri a firmelor care opereaza in Capitala, ci si la competitivitatea acestora. Firmele din Bucuresti realizeaza 35% din volumul exporturilor Romaniei si 40 % din volumul importurilor. In plus, 21% dintre firmele active la nivel national sunt inregistrate in Bucuresti, cel mai puternic sector al Capitalei fiind sectorul 1 care concentreaza 47,1% din investitiile realizate la nivelul Bucurestiului si circa 40% din cifra de afaceri a firmelor din Capitala.


Inca un argument in sprijinul celor declarate  mai sus este faptul ca Bucurestiul realizeaza 14,6% din PIB-ul Romaniei si circa 85% din PIB-ul Regiunii Bucuresti-Ilfov, deci are o contributie semnificativa la crearea bugetului national. Desi pretentiile salariale depasesc cerintele din celelalte zone ale tarii, Capitala concentreaza 64,3% din volumul total al investitiilor straine directe in Romania. Bucurestiul este de asemenea, principalul centru financiar bancar al  tarii aici avandu-si sediul central 90% din numarul total al bancilor care-si desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei si peste 91% din numarul total al companiilor de asigurari.


Reporter: Sunt mai performante firmele din Capitala decat cele din alte regiuni?


Sorin Dimitriu: Capitala este cea mai dinamica regiune a tarii, produsul intern brut regional fiind de cateva ori mai mare decat cel national. Aceasta crestere este nu numai spectaculoasa, dar si durabila, fiind bazata pe capacitatea de inovare si de informatizare a activitatilor economice. Bucurestiul contribuie cu 50% la valoarea pietei de software si servicii IT din Romania, iar cheltuielile IT pe cap de locuitor in Capitala se apropie de media europeana, de 600 euro.


Atenti la evolutiile din plan national si international, oamenii  de afaceri romani si straini valorifica prin dezvoltarea acestui sector conditiile existente la nivel local, respectiv potentialul ridicat de crestere a productivitatii, climatul investitional, competitivitatea costurilor de infiintare a unei firme si a costurilor operationale, existenta unui centru universitar de mare traditie, forta de munca multilingva si flexibila.


Reporter: Cu ce probleme se confrunta companiile bucurestene?


Sorin Dimitriu: Printre problemele cele mai dificile pe care le intampina firmele bucurestene mentionez lipsa fortei de munca inalt calificate, coruptia si birocratia. Coruptia si birocratia se resimt  parca mai acut intr-o mare metropola, ca Bucurestiul, cu multitudinea de probleme pe care le ridica o asemenea aglomerare urbana, inclusiv sub aspect economic si unde administratia locala este insuficient adaptata diversitatii solicitarilor si, astfel, mult mai expusa la coruptie. Trebuie sa remarcam aici si pericolul la care sunt expuse  IMM-urile, mai ales cele cu profil comercial si de servicii, de a fi inghitite de marii retaileri.


Reporter: Care sunt cele mai profitabile/prospere domenii de activitate in momentul de fata?  


Sorin Dimitriu: Cele mai recente statistici demonstreaza faptul ca majorarea produsului intern brut in Regiunea Bucuresti este sustinuta, in principal, de constructii, servicii si industrie.   

Chiar daca la nivel national  sectorul imobiliar este in regres, nevoia de extindere si modernizare a infrastructurii din Capitala, mai ales ca acest tip de proiecte beneficiaza de fonduri europene, constituie un argument pentru mentinerea la cote inalte a afacerilor  in constructii.


Aflate acum in centrul atentiei opiniei publice,  in contextul unei stricte supravegheri din partea BNR, serviciile bancare reprezinta un alt atu al Bucurestiului. Nu ma voi referi la declaratiile repetate ale bancherilor referitoare la soliditatea sistemului, ci la faptul ca Romania se afla pe ultimul loc dintre toate tarile europene in ceea ce priveste mediul concurential bancar, dupa cum arata o analiza realizata de agentia de consultanta Capgemini.

Studiul, care a implicat noua banci  ce activeaza in tara noastra arata ca in Romania exista o diferenta de pana la 60% intre costul serviciilor bancare de la o institutie la alta, in timp ce in zona euro, diferentele de preturi se situeaza in medie la 37%. Serviciile bancare constituie, deci, un domeniu cu un potential important de dezvoltare.  


Industria IT si software constituie un alt punct forte ale economiei Bucurestiului. Capitala are toate atuurile unei destinatii europene de succes  pentru externalizarea diverselor activitati software.

Devansam la acest capitol concurentii asiatici, fata de care avem avantajul proximitatii geografice de clientii din Europa. Avantajele competitive ale  Bucurestiului au determinat  renumite companii  multinationale de software sa deschida centre de dezvoltare sau centre de asistenta tehnica in Capitala tarii noastre. Alte companii  straine au optat pentru externalizarea unor activitati precum cele financiare, de marketing, vanzari sau au infiintat call-centers etc.


Si in turism, Capitala a obtinut rezultate remarcabile, devenind una dintre pietele hoteliere cu cei mai mari indici de crestere din Europa, atat in planul investitiilor hoteliere noi  livrate, cat si in ceea ce priveste gradul mediu de ocupare si tariful mediu perceput. Bucurestiul concentreaza o optime din incasarile din turism la nivel national (60% din acesti bani provin din turismul de afaceri),  un sfert din veniturile inregistrate de turismul de afaceri fiind generate in principal de organizarea de conferinte si entertainment.  


Reporter: Cum afecteaza criza economica firmele bucurestene si care ar putea fi potentiale solutii pentru rezolvarea problemelor generate de acest fenomen?  


Sorin Dimitriu: Dupa cum se stie, deocamdata, criza financiara nu s-a manifestat prin falimente dramatice in Romania. Nu ne iluzionam insa, ca in contextul economiei globalizate, Romania va ramane o insula de crestere economica inconjurata de economii in stagnare sau recesiune.    

 

Cert este insa ca in a doua jumatate a anului, cererea de pe piata locala a scazut, estimarile pentru intregul an 2008, pledand  totusi pentru o rata de crestere economica de 8,5%, la nivel national, datorita impactului pozitiv al sectorului agricol. In continuare, insa, expertii nu sunt la fel de optimisti pentru 2009, ritmul de crestere economica urmand sa ajunga  la 4,7%, potrivit prognozei de toamna a Comisiei E uropene.

 

In plus, cererea ar putea fi afectata de scaderea increderii consumatorilor si investitorilor. Acesti factori, impreuna cu inrautatirea perspectivei fiscale, maresc vulnerabilitatea statului la socurile externe, in special in contextul actualei perioade de stress financiar global.  


Reporter: Ce proiecte destinate dezvoltarii business-ului are in vedere CCIB?


Sorin Dimitriu: Consideram ca principala solutie de iesire din actuala situatie dificila este realizarea de proiecte ce pot fi finantate cu fonduri de la Uniunea Europeana. Fondurile structurale alocate de Bruxellles pentru perioada 2007-2013 se ridica la 19,7 miliarde euro, la care se adauga 5,5 miliarde euro fonduri alocate de stat, de la bugetul national si de la bugetele locale.  


Sa nu uitam nici de proiectele de mediu, domeniu care are de asemenea un urias potential de dezvoltare si pentru care Romania ar putea primi pana in 2013 suma de 4,5 miliarde euro. Adaugati alte 2,55 miliarde euro pentru cresterea competitivitatii si, tot pana in 2013, inca 3,47 miliarde euro pentru dezvoltarea resurselor umane.  


Reporter: Cate firme noi se infiinteaza anual in Bucuresti si cate falimenteaza in aceeasi perioada?


Sorin Dimitriu: Numarul firmelor nou infiintate in primul semestru al anului s-a ridicat la peste 76.000, in crestere cu 3,5% fata de perioada similara a anului trecut. Din punct de vedere al repartitiei geografice, Bucurestiul detine o pondere de aproximativ 17% din totalul firmelor nou constituite. Cele mai multe au ca profil de activitate comertul cu ridicata si cu amanuntul si repararea autovehiculelor, urmate de societatile de constructii si cele din domeniul activitatilor stiintifice si tehnice.  Peste 91% dintre firmele create in prima jumatate a anului aveau capital romanesc.  


Cat despre numarul de falimente, ONRC a inregistrat in primele sase luni ale anului 2008 peste 3.500 de falimente, dublul perioadei similare din 2007. Numai in Bucuresti au falimentat aproape 1.000 de firme, in crestere fata de primul semestru al anului trecut.   


Reporter: Care sunt domeniile de activitate premiate in cadrul Topului firmelor din Municipiul Bucuresti?


Sorin Dimitriu: Am structurat competitorii pe sase domenii, respectiv: cercetare-dezvoltare si high tech; industrie; constructii; servicii si comert, export, turism; agricultura, pescuit si piscicultura. Este evident ca fiecare domeniu are o problematica specifica, implica anumite costuri, investitii financiare, tehnologii si resurse si permite obtinerea unor marje de profit diferentiate.  


Am realizat si o clasificare a intreprinderilor pe clase de marime, respectiv: micro-intreprinderi, intreprinderi mici, mijlocii mari si foarte mari. Indicatorii utilizati pentru clasificarea firmelor sunt  nu numai de ordin strict economic, cum ar fi: cifra de afaceri, profitul din exploatare si rata profitului, dar si indicatori ce tin de implicarea in dezvoltarea unei economii competitive. Mentionez efortul de dezvoltare, eficienta utilizarii resurselor umane si a capitalului angajat.


In premiera absoluta, am realizat in colaborare cu Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti, un top pentru protectia mediului. La acest capitol, criteriile avute in vedere s-au referit la volumul investitiilor in protectia mediului, lipsa sanctiunilor primite pe linia mediului, gradul de colectare selectiva a deseurilor, modernizarea tehnologiilor de productie pentru reducerea poluantior si a cantitatii de deseuri generate, inlocuirea unor materii prime si materiale cu impact negativ asupra mediului, cu altele nepoluante, etc. De asemenea, am tinut cont si de demersurile privind initierea unor proiecte in domeniul mediului, cu finantare din surse proprii sau prin programe de finantare in derulare.


Si in aceasta toamna acordam pentru a VIII- a oara consecutiv  Trofeul Creativitatii, decernat in baza datelor de la OSIM, trofeu prin care dorim sa rasplatim pe cei mai curajosi si mai inventivi intreprinzatori bucuresteni.