Puterea imigrantilor

Miercuri, 17 Ianuarie 2007, ora 14:12
1292 citiri

Un raport al Bancii Mondiale arata ca imigrantii ajuta la schimbarea situatiei demografice si a economiilor din Europa de Est si Asia Centrala.

Cand Europa de Est era separata prin Cortina de fier, circula o gluma sumbra: "Daca se vor deschide vreodata granitele, ultimul sa stinga lumina". Acum, cand granitele sunt deschise si tinerii calificati pleaca in numar mare la lucru in locuri mai prospere, e greu de spus daca vechea gluma are un ton de speranta sau de disperare.

Pe 16 ianuarie, Banca Mondiala a emis un raport asupra migratiei si a trimiterilor de bani, in Europa de Est si Asia Centrala, dupa caderea Zidului Berlinului. Raportul arata tendinte surprinzatoare. Primul val al migratiei a fost atribuit reconsolidarii etnice dupa inlaturarea barierelor artificiale. De atunci, ritmul migratiei a incetinit, dar ramane o forta semnificativa, ajutand la remodelarea vietii si economiilor din regiune.

Imigrantii reprezinta circa o zecime din populatia Rusiei, 15% din cea a Ucrainei si 20% din cea a Kazahstanului bogat in petrol. Mare parte se datoreaza reasezarii etnice, dar a fost si o miscare rapida a muncitorilor aflati in cautarea oportinitatilor economice, veniti din natiunile mai sarace din regiune. Mai e si impactul imigrantilor din noile state membre ale UE, care merg sa caute de lucru in tarile mai bogate din vest.

Potrivit raportului BM, imigratia accelereaza tendintele demografice. In regiunea definita de Banca Mondiala ca "western ECA"a€" mare parte din Europa de Est si Asia Centrala a€" populatia a ajuns la 130 de milioane in 1990. Pana la jumatatea acestui secol, numarul total va scadea, probabil, cu o cincime. Mare parte din fosta Uniune Sovietica asista la transformari demografice rapide. In Rusia, populatia activa va scadea dramatic. Populatia Europei vestice, in schimb, va ramane destul de stabila a€" in totalitate datorita imigrantilor.

Dat fiind numarul limitat de tineri inteligenti, nu pare un lucru intelept sa-i trimiti peste granita, pentru a-si aduce contributia la alte economii. Totusi, exista si compensatii. Pentru multe tari, banii trimisi acasa de cei care muncesc in strainatate au o importanta vitala. Pentru unele economii in tranzitie, impovarate cu infrastructuri greoaie din era sovietica si cu o birocratie stufoasa, cel mai bun produs pe care il au pentru export sunt tinerii. Banii trimisi acasa reprezinta peste o cincime din PIB-ul Moldovei si cel al Bosniei, si peste 10% din cele ale Albaniei, Armeniei si Tadjikistanului. Pentru tarile mai sarace, banii trimisi sunt adesea singura mare sursa de finantare externa, iar pentru altele inca reprezinta o sursa importanta.

Raportul sugereaza o relatie modesta pozitiva intre banii trimisi si cresterea economica, cel putin pentru tarile care au resurse complementare pe care le pot valorifica prin infuzia de capital. Dar chiar si acolo unde banii trimisi nu reprezinta un stimulent macroeconomic, ei pot ameliora saracia, luand o mare povara de pe capul fragilelor institutii guvernamentale. Banii trimisi pot asigura peste 20% din cheltuielile celor mai sarace gospodarii din regiune. Modelele bazate pe experientele Europei de sud si Irlandei arata ca, pe termen scurt, migratia va continua si poate va creste, pe masura ce economia regionala va deveni mai integrata cu cea a Europei de Vest. Pe termen lung, insa, fenomenul e putin probabil sa fie sustinut. Pe masura ce populatiile din tarile Europei de Est si Asiei Centrale incep sa imbatraneasca si (cu putin noroc) sa fie mai prospere, ele vor produce mai putini imigranti si ar putea avea ele nevoie de forta de munca.

In timp ce imigratia sufera transformari, miscarile pe termen scurt vor aduce imigrantii acasa cu bogatiile acumulate in strainatate si cu capitalul uman sub forma cunostintelor si a noilor norme institutionale care pot duce la imbunatatirea vietii pe plan intern. Experienta americana sugereaza ca, in pofida temerilor ca mentalitatea interna ar putea fi invadata de cultura mexicana, e mai probabil ca influenta sa functioneze in sens invers. Tyler Cowen, un economist care face munca de cercetare in Mexic, arata ca influentele americane a€" fie gustul consumatorilor, o mai mare inclinatie de a face acte de caritate sau un mai mare entuziasm pentru democratie a€" sunt mai puternice decat in oricare alta parte a Americii latine. Raspandirea valorilor, altfel spus, poate avea o influenta la fel de mare ca si trimiterea de bani.

<b>Bloombiz</b>
(Sursa: THE ECONOMIST (Marea Britanie), <a href=http://rador.srr.ro/ target=_blank>Rador</a>)