Proprietarul Palatului Stirbei cere daune materiale de peste 5,7 mil euro

Proprietarul Palatului Stirbei din Capitala a depus o plangere prealabila la MCPN pentru tergiversarea ilegala a eliberarii avizului necesar introducerii spre aprobare in CGMB a PUZ-ului ce include integrarea palatului intr-un complex multifunctional si cere daune de peste 5,7 milioane euro, precizeaza Mediafax.

"Proprietarul Palatului Stirbei (Ovidiu Popescu, n.r.) din Bucuresti a depus, in conformitate cu dispozitiile art. 7 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, plangere prealabila la Ministerul Culturii si Patrimoniului National pentru tergiversarea ilegala a eliberarii avizului necesar introducerii spre aprobare in Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a Planului Urbanistic Zonal, ce include integrarea Palatului intr-un complex multifunctional modern", se arata intr-un comunicat.

In plangerea respectiva, proprietarul solicita si daune materiale in valoare de 5.760.854 de euro, pierdere anuala provocata de Ministerul Culturii "in solidaritate cu ministrii Th. Paleologu si Kelemen Hunor in aceasta perioada".

Potrivit plangerii prealabile depuse la MCPN, proprietarul imobilului solicita ministerului "acoperirea prejudiciului cauzat prin abuzul administratiei, in solidar cu ministrii care au refuzat, fara justificare si prin fraudarea legii, eliberarea in termen a avizului, daunele provocate fiind estimate, pana in prezent, la 15.783 euro (pierdere zilnica), in total - 5.760.854 euro (pierdere anuala), conform expertizei de specialitate, efectuate de entitati cu recunoastere internationala".

"Imi rezerv dreptul ca, in justitie, sa va solicit si daune morale, distinct de pretentia de reparare a prejudiciului de imagine pe care autoritatea administrativa centrala mi l-a provocat, prin instigarea incorecta a unor organizatii neguvernamentale, atat impotriva mea, cat si impotriva specialistilor care au intocmit documentatiile in conformitate cu standardele in vigoare", se arata in plangerea formulata.

"Noi am propus un proiect solid si fezabil de includere a Palatului Stirbei intr-un complex multifunctional menit sa repuna in circuitul public acest palat. Dar aprobarea acestuia treneaza de un an. In ciuda declaratiilor publice de preocupare fata de patrimoniul national, situatia arata un dezinteres cras sau chiar interese aflate in clara contradictie cu interesul public. Doar justitia mai poate face lumina in acest caz. Ca proprietar si, nu in ultimul rand, ca cetatean al Romaniei, atitudinea de pana acum a autoritatilor mi se pare rusinoasa si ofensatoare", a subliniat acesta.

Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (CNMI), din cadrul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, a respins, pe 25 noiembrie 2009, proiectul privind Palatul Stirbei din Capitala, ce presupune reabilitarea monumentului si construirea unei cladiri de mari dimensiuni in apropierea acestuia.

Sedinta de la acea data a CNMI s-a derulat pe fondul unui pichet initiat de o serie de ONG-uri la Ministerul Culturii pentru respingerea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Calea Victoriei 107-109 - proiectul de reabilitare a Palatului Stirbei, care include si construirea unui corp nou, multifunctional, cu apartamente, spatii comerciale si cinematografe, in spatele monumentului. ONG-urile s-au opus proiectului din cauza dimensiunilor acestei noi cladiri, considerand ca nu respecta Legea urbanismului nr. 350/2001 si agreseaza vizual Palatul Stirbei, monument istoric de categoria A, Strada Budisteanu, ansamblu arhitectural istoric, si Strada Banului.

Corpul de cladire, conform PUZ-ului discutat si respins in sedinta din 25 noiembrie 2009 a CNMI, se supune reglementarilor din doua zone protejate - Calea Victoriei si Strada Budisteanu.

Latura cladirii de pe Calea Victoriei, unde inaltimea maxima admisa in PUZ Zone Protejate este de 20 de metri, ar avea o inaltime de 37 de metri, iar pe Strada Budisteanu, unde inaltimea maxima prevazuta in acelasi PUZ este de 10 metri, cladirea ar urca pana la 18 metri.

Totodata, ONG-urile au criticat Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) proiectului, care este de 4,5, in zona fiind admis un CUT maxim de 4, potrivit Legii urbanismului nr. 242/2009.

Proiectul a primit insa aviz favorabil din partea Comisiei Tehnice de Urbanism a Primariei Capitalei si a arhitectului-sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, in luna aprilie 2009.

Potrivit lui Patrascu, prezent la sedinta din noiembrie a CNMI, in calitate de membru al comisiei, "avizul din aprilie era legal in conditiile legii de atunci", si anume Legea urbanismului nr. 350/2001, modificata ulterior prin Ordonanta nr. 27/2008, aprobata prin Legea 242/2009, aplicabila de la 30 septembrie 2009.

In urma deliberarilor comisiei, actualul proiect a fost respins, solicitandu-se aplicarea datelor din studiul istoric al zonei si intocmirea studiului de impact, dupa cum a anuntat presedintele CNMI, Virgiliu Polizu.

El a mai spus ca, probabil, mai multe elemente din actualul PUZ vor fi schimbate dupa consultarea studiului istoric.

Intrucat Palatul Stirbei este monument istoric clasa A, PUZ-ul trebuie sa primeasca avizul CNMI, care este consultativ, si al ministrului Culturii.

Palatul Stirbei a fost construit in prima jumatate a secolului al 19-lea.

In perioada 1849 - 1854 a functionat ca palat domnesc, iar apoi, pana in 1948, ca resedinta a familiei Stirbei-Bibescu. Intre 1982 si 1994 a gazduit Muzeul Ceramicii si Sticlei, iar in 2005 a fost cumparat de Ovidiu Popescu.