Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Politica vizelor pentru Balcani a Europei

Politica vizelor pentru Balcani a Europei

Odata cu ultima extindere a Uniunii Europene de la 1 ianuarie si cu aderarea Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana, Balcanii de vest sunt si mai indeaproape incercuiti de granitele externe. In calitate de noi aparatori ai frontierelor Uniunii Europene, Romania si Bulgaria au fost nevoite sa isi asigure mai bine granitele pentru a proteja spatiul comun european.

Cele doua state au extins sau au restrans regimul de acordare al vizelor la frontierele de vest. Bulgaria a introdus o bariera in acordarea vizelor pentru Macedonia si Serbia. Romania facuse deja acest lucru cu ceva timp in urma.

Asta inseamna cateva caramizi in plus in zidul din jurul Balcanilor. Cum Croatia isi continua apropierea de Uniunea Europeana (devansandu-si vecinii in acest proces), va trebui sa accepte regulile jocului si sa le urmeze. Macedonia, Albania, Bosnia si Hertegovina, Muntenegru, Kosovo si Serbia raman inchise intr-un spatiu economic tot mai mic. Poarta din zidul Uniunii Europene este tot mai mica si mai dificil de trecut cu fiecare zi. Contrar discursurilor frecvente, extinderea Uniunii Europene va duce la transformarea Balcanilor intr-un ghetou.
Aceste lucruri nu par sa fie insa constientizate la Bruxelles. Aceeasi retorica vesnica de cum Uniunea Europeana face lucruri minunate pentru Balcani, cum doar Uniunea Europeana poate salva regiunea si cum fara aceasta, Balcanii vor fi pierduti si vor degenera in violenta si in haos etnic continua sa se extinda.

Balcanii nu par sa aiba o replica a lor in acest "dialog". Dezbaterea este in totalitate unilaterala si dominata de Uniunea Europeana. In momentul in care Balcanii vor fi realmente reformati, atunci Uniunea Europeana ii va permite varului sau delincvent sa intre.

Este timpul pentru o noua perspectiva. Daca Uniunea Europeana nu poate oferi un ajutor real regiunii, atunci ar trebui sa nu mai faca rau. Ar trebui sa reduca macar raul pe care il provoaca. Multe dintre actualele politici ale Uniunii Europene referitoare la Balcani, mai ales politica vizelor, sunt in mod devastator in detrimentul regiunii. Politicile sale impiedica dezvoltarea economica si mult asteptata si laudata integrare internationala, si , poate cel mai rau lucru, restrictioneaza libertatea politica a regiunii.

E usor sa spui: "Dar sunt doar vize." In realitate insa, s-a dovedit ca aceste restrictii asupra vizelor au consecinte economice negative serioase. Impactul cantitativ final nu este usor de calculat, dar este imens. Sunt sute de familii sarace in estul Macedoniei care abia isi castiga existenta din vanzarea de produse alimentare intre Macedonia si Bulgaria. Cea mai recenta bariera a vizelor face mult mai dificila sau chiar imposibila desfasurarea acestor afaceri. Din vanzarea pe piete deschise timp de o luna se castiga pana la 100 de euro (130 de dolari); numai viza costa 60 de euro (78 de dolari), fara costurile suplimentare pentru asigurare, formulare si drumul pana in capitala pentru a aplica. Asta bineinteles daca reusesc sa o obtina. Uniunea Europeana se simte mai in siguranta; guvernul bulgar incaseaza banii; pagubasii clari sunt cei mai saraci cetateni ai sai.

Dar nu e vorba numai despre cei saraci. Si marile afaceri au de suferit. Camionagii macedoneni au pierdut tot ce aveau de lucru dupa 1 ianuarie, cand au fost introduse vizele. Nu le-au putut obtine asa ca firmele care aveau nevoie de transport s-au orientat spre soferi bulgari. Comertul dintre cele doua tari s-a diminuat iar impactul negativ asupra economiei Macedoniei a fost iminent.

Dar sa treci de prima usa, indiferent de cat de dificil sau costisitor ar fi, nu este suficient. O calatorie de afaceri obisnuita ce trece prin multe state noi sau vechi membre UE necesita mai multe vize, fiecare dintre ele presupunand gramezi de documente diverse, timp si, bineinteles, bani. O estimare modesta ar fi in jur de cateva sute de euro si trei pana la patru luni pentru a indeplini diversele cerinte de vize. Si aspirantii trebuie sa aplice in persoana. Ce om de afaceri care se respecta ar fi de acord cu asa ceva? Si cum ramane cu umilinta psihologica din cadrul procesului? Cele mai noi state membre (Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia, din extinderea precedenta, iar acum Romania si Bulgaria) nu fac parte din Acordul Schengen, care a creat o zona fara vize intre statele semnatare din Europa de vest; deci, fiecare dintre ele instituie propriul regim de vize. Si au invatat cum sa o faca. Vizele pentru noile state membre sunt prin definitie mai scumpe decat vizele Schengen, la fel de greu de obtinut si de obicei emise cu conditii mai restrictive (de exemplu durata, numarul de intrari).

Potrivit unor estimari modeste, banii pe care cetatenii statelor balcanice ii cheltuie pe vize pentru Uniunea Europeana se apropie de angajamentele facute de Uniunea Europeana in regiune. Iar acestea sunt angajamentele nominale, in timp ce toata lumea stie ca ajutorul real reprezinta de regula doar o mica parte din suma nominala. Si asta doar pentru vize, fara toate celelalte costuri, precum mai multe drumuri spre capitala, asigurarea scumpa, formularele si certificatele, si traducerile documentelor care pot avea si cateva sute de pagini. Poate o solutie buna ar fi suspendarea tuturor ajutoarelor supraestimate ale Uniunii Europene in regiune in schimbul ridicarii vizelor. Dar Uniunea Europeana nu ar sprijini un asemenea acord.

Pe langa nevoia de a se proteja de migranti, care reprezinta principalul motiv pentru introducerea regimului vizelor, si nu protectia impotriva crimei organizate, cum se declara de obicei, mai este ceva: Diplomatii Uniunii Europene si-au dat seama ca regimul vizelor a fost extrem de dureros pentru oamenii din Balcani si in avantul lor de "reformare" a acelui loc plin de rautate au vazut in politica vizelor un instrument al mult laudatei politici de conditionare. Conditia trebuie sa fie relevanta pentru ca guvernele sa reactioneze, iar vizele au parut cea mai buna solutie. Asadar, Uniunea Europeana a inventat "negocieri pentru liberalizarea vizelor" si in schimbul ridicarii vizelor, cere indeplinirea tuturor felurilor de conditii, de la combaterea crimei organizate, la reformarea administratiei publice, la extradarea criminalilor de razboi. Intr-un fel, esenta politicii vizelor a Uniunii Europene este ca, desi vizele nu sunt necesare, vor ramane o cerinta deoarece sunt utile pentru finalizarea reformelor. Similar mentinerii pedepsei unui copil care nu a facut nimic rau pentru a-l face sa se poarte si mai bine cand va creste.

Argumentul pentru mentinerea vizelor in Balcanii de vest este slab. Teama este migratia economica. Dar aceasta teama este absolut nerealistica. Daca toti macedonenii (in jur de doua milioane de oameni) ar migra din tara lor intr-o singura zi, tot ar fi mai putini la numar decat romanii care au plecat din tara spre Uniunea Europeana in decursul anilor. Acelasi lucru este valabil si pentru cei din Muntenegru (doar 600 000), pentru locuitorii din Kosovo (doua milioane), si pentru cei din Bosnia (patru milioane) intr-o anumita masura. Si este clar pentru oricine a analizat mai atent unii indicatori socio-economici de baza ale acestor state ca migratia din vestul Balcanilor nu poate fi niciodata la fel de puternica si de intensa ca cea din Romania sau intr-o mai mica masura Bulgaria. Pentru simplul motiv ca saracia rurala inca puternic prezenta in hinterlandul roman nu se regaseste in statele din fosta Iugoslavie (singura exceptie fiind anumite parti din provincia Kosovo din Serbia). Aceste tari au avut 50 de ani de dezvoltare economica si politica de un alt tip. Standardul de viata in Balcanii de vest, in ciuda razboaielor si al declinului, este inca per ansamblu mai ridicat decat in Romania si Bulgaria. Chiar trebuie sa explicam aceste lucruri la Bruxelles?

Mostenirea comunista a fostelor republici iugoslave este complet diferita de cea a Romaniei si Bulgariei. Si nu doar in sens economic. Timp de 50 de ani, fostii iugoslavi s-au bucurat de o libertate civica si politica semnificativa, in comparatie cu fostele state socialiste din Europa de est. Erau liberi sa paraseasca tara, sa locuiasca peste hotare, sa se intoarca, sa faca comert pana la un anumit punct si sa calatoreasca intr-o perioada in care unele dintre noile state membre traiau in izolare totalitara. Acum s-a intors roata iar libertatea de care se bucurau fostii iugoslavi a fost revocata. De ce? Pentru ca Uniunea Europeana doreste sa reformeze Balcanii. De ce ar avea puterea sa decida ca oameni care au fost liberi decenii intregi nu vor mai fi?

Au fost razboaiele din ultimul deceniu, dar acestea au luat sfarsit. Regiunea Balcanilor nu este varul delincvent al Europei. Si mai presus de toate, paguba economica provocata de vize le face o restrictionare a libertatii in Balcani. Unde se pot duce balcanicii, asa sigilati? De o parte e Europa, de cealalta Turcia, iar in spatele ei Orientul Mijlociu. Oricine a pus un picior in Balcani stie care le este locul. Pana acum, mai multe organizatii think tank si analisti importanti au cazut de acord ca politica de vize a Uniunii Europene este daunatoare pentru regiune. Dar Uniunea Europeana nu pare sa asculte, ci mai degraba sa actioneze la fel in continuare.

Cum poate Uniunea Europeana sa pretinda ca promoveaza democratia in Balcani, cand in mod deliberat si sub pretexte naiv de false, ii priveaza pe cetatenii sai de libertatile lor de baza? La ce rezultate se poate astepta Uniunea Europeana in urma unei asemenea politici opresive? Tinerii vor iesi in strada. Intr-adevar, au inceput deja. Si probabil ca nu se vor opri.

Sursa: Rador

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 894 ori