Doua state, doua falimente, o singura poveste

Odata ca niciodata, era o tara cu deficite mari, inflatie ridicata si decenii de stagnare economica. Cand problemele economice au devenit acute, conducerea tarii a adoptat o abordare radicala pentru a obtine stabilitatea preturilor. 

O noua moneda a fost introdusa, cu o rata de schimb fixa, de unu la unu raportat la dolarul SUA. O noua lege stipula ca aceasta uniune cvasi-monetara va exista vesnic. Economia a fost deschisa, intreprinderile de stat privatizate, si tara a participat intr-o importanta initiativa regionala de liber schimb, povesteste Daniel Gros, director al Centrului pentru Sudierea Politicilor Europene, pentru Project Syndicate.

Initial, aceste aranjamente au functionat foarte bine - s-a declansat cresterea economica, a revenit increderea investitorilor straini, asa ca au inceput sa curga investitiile masive, in special in sectorul bancar.

Povestea de succes a devenit insa un cosmar dupa numai zece ani. Partenerul comercial dominant din regiune a suferit o devalorizare si dolarul american s-a apreciat considerabil, provocand probleme de export tarii. Aceasta a acumulat deficite externe si economia s-a oprit din crestere.

Mai mult, politica fiscala nu a fost tinuta sub control, asa ca s-a ajuns la acumularea de datorii publice. Investitorii internationali erau dornici sa finanteze guvernul la inceput, insa primele de asigurare la risc au inceput sa creasca odata ce deficitele au devenit cronice.

Dificultatile prin care trecea tara s-au intensificat cand pietele internationale au inceput sa fie afectate de lipsa de incredere. Cand primele de asigurare la risc amenintau sa devina de nesuportat, comunitatea internationala a raspuns cu pachete masive de sprijin financiar, finantate in special de Fondul Monetar International (FMI) si unele tari.

Primul pachet de ajutor viza revenirea cresterii economice, declinul deficitului fiscal si reforme structurale. Niciunul din aceste deziderate nu a fost atins, iar economia a continuat sa se deterioreze, sub impactul masurilor fiscale, care nu au fost contracarate de o crestere a exporturilor, intrucat salariile nu au putut fi scazute in asa fel incat sa fie competitive.

La un an, primele de asigurare la risc erau si mai ridicate decat inainte si un al doilea pachet de salvare a fost inaintat, impreuna cu o reprogramare a platii datoriilor.

Niciuna din aceste masuri nu a fost suficienta pentru a recastiga increderea investitorilor straini, care nu erau convinsi ca guvernul isi va mai putea plati datoriile, confruntat fiind cu o rezistenta sociala crescanda si o economie care continua sa se contracte. Cei care isi economisisera banii au inceput sa-i retraga din banci - pe masura ce procesul s-a accelerat, economia a intrat in declin accentuat si tensiunile sociale au explodat.

Guvenul a picat si unul din urmasii sai vremelnici a anuntat o incetare a platilor externe si sfarsitul ratei fixe de schimb valutar.

Aceasta tara era Argentina si i-au luat numai zece ani de la introducerea ratei de schimb fixa, in 1991, pana la falimentul de la sfarsitul lui 2001.

Citeste continuarea pe Ziare.com

Prețuri de Mamaia în Vama Veche. Cât costă să mănânci și să te cazezi de 1 Mai: ”Gradul de ocupare depășește 90%”

Românii se pregătesc pentru vacanța de 1 Mai și de Paște. Hotelierii de pe litoral, de la Vama Veche, se laudă că rezervările s-au epuizat deja. Distracția va începe din 26 aprilie,...

Cât costă iepurașul de ciocolată pentru Paște în România față de Marea Britanie: ”Românul e cel mai hapsân comerciant”

De trei ani, prețurile continuă să crească într-un ritm amețitor. Salariile și pensiile, mai puțin. La nivelul UE, țara noastră e pe primul loc la inflație. Inclusiv comparativ cu...