Atentatele de la Paris lovesc in economia Frantei: Reactia dupa 9/11, exemplu de urmat?

Luni, 16 Noiembrie 2015, ora 11:36
3458 citiri
Atentatele de la Paris lovesc in economia Frantei: Reactia dupa 9/11, exemplu de urmat?
Foto: Wikimedia

Dincolo de piederile de vieti si de crearea unui sentiment de insecuritate, atacurile de la Paris par sa fi fost declansate fix in momentul in care economia franceza parea sa isi revina la viata.

Cu doar cateva ore inainte de declansarea atacurilor in capitala franceza, autoritatile anuntau ca a cincea mare economie a lumii a revenit pe crestere in cursul celui de-al treilea trimestru al anului, dupa trei luni de stagnare, relateaza publicatia International Business Times.

Lovitura sub centura

Datele oficiale prezentate de guvernul de la Paris marcheaza cel mai important reviriment al economiei din Hexagon de la preluarea puterii dee catre presedintele Hollande.

Acum, specialistii se tem ca noua combinatie de teama si masuri sporite de securitate vor slabi potentialul de crestere economica al Frantei.

Guvernul de la Paris cauta masuri sa limiteze impactul acestui soc transmis in intreaga societate, dar cea mai instructiva lectie ar putea-o deprinde de la reactia oficialilor americani dupa atentatele din 11 septembrie 2001.

Dincolo de sfaturile date atunci presedintelui George W. Bush de a-si face aparitia in cat mai multe parcuri tematice si mall-uri pentru a transmite un sentiment de siguranta, oficalii guvernului de la Washington au avut si ei un rol important in sustinerea economiei.

Guvernul american a recurs la stimularea activitatii economice prin cheltuieli agresive, iar Rezerva Federala a redus ratele dobanzilor pentru a incuraja imprumutul, investitiile si consumul.

"Politica guvernamentala, reprezentata de actiunile Rezervei Federale si cele luate la nivel de politica fiscala, a redus semnificativ pierderile", au constat economistii Adam Rose si Brock Blomberg intr-o lucrare dedicata efectului economic al atentatelor din 11 septembrie.

Concluziile celor doi arata ca impactul imediat estimat de FMI pentru economia Statelor Unite, de 75 de miliarde dolari, a fost redus la minim prin aplicarea unor masuri economice strategice de catre Washington.

Bazati pe consum

Pentru oficialii de la Paris, evolutia economica din ultimele luni tocmai a dat semnalul ca Franta a iesit din perioada de crestere anemica inregistrata inca din 2011, dupa cum a anuntat vineri, 13 noiembrie, ministrul de Finante Michel Sapin.

"Aceasta ne ofera conditii bune de a accelera cresterea economica in 2016", a precizat oficialul francez, in ton cu prognoza emisa de Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica pentru perioada 2016-2017.

Expertii OCDE estimau ca nivelul ridicat al consumului intern, stimulat de cresterea salariilor, scaderea preturilor la energie si o inflatie sub pragul normal de 2%, va accelera ritmul de crestere economica al Frantei in urmatorii doi ani.

Punctul culminant al evolutiei pozitive urma sa fie marcat de revenirea investitiilor masive, un element care inca lipseste din peisajul economic din Franta. Acum insa, valul de teroare isi cere pretul sau.

Socuri indirecte

In urmatoarele saptamani, Franta este de asteptat sa absoarba socul mortilor violente si a distrugerilor provocate in urma celor 6 atacuri simultane declansate in Paris.

Insa, socurile indirecte sunt cele care vor da de furca cel mai mult francezilor, oficialii de la Paris trebuind sa gaseasca solutiii pentru combaterea efectelor in intreruperea activitatii in sectorul privat si a scaderii cifrelor de vizitatori si turisti in tara.

Anual, Franta primeste 83 de milioane de turisti, iar trendul de a oferi pachete promotionale pentru perioade mai lungi petrecute in hoteluri a ridicat cifra veniturilor inregistrate in ultimii ani in acest sector pana la 7% din PIB.

Alte costuri indirecte pe care economia franceza va trebui sa le suporte se leaga de sentimentul de nesiguranta in randul consumatorilor, executivilor si investitorilor.

Din punctul de vedere al analistilor economici, guvernul francez trebuie sa ia in calcul efectul pe care cresterea politelor de asigurare, sporirea securitatii si alte masuri de combatere a terorismului le vor avea asupra productivitatii economiei.

Niciuna dintre aceste masuri nu va fi suportata usor, dar experienta americanilor arata ca pasii acestia, mari si mici deopotriva, pot calma pietele financiare, evitand o prabusire a economiei.

Stimuli fiscali

In perioada imediat urmatoare atacurilor din 11 septembrie, oficialii americani au recurs la redcerea cu 1,25 de puncte procentuale a dobanzii de referinta, injectand si suma de 100 miliarde dolari in sistemul bancar pentru a sustine cresterea nivelului de creditare.

In 2005, studiul "Impactul terorismului asupra pietelor financiare" redactat de expertii FMI Oana Maria Nedelescu si Barry Johnston arata ca masurile acestea au fost dublate de acordarea unor stimuli fiscali pentru industriile afectate de atacurile teroriste.

"Alte agentii guvernamentale au luat initiativa de a stimula fiscal industriile afectate. Companiile de asigurare si cele de transport aerian au primit asistenta guvernamentala directa in zilele si saptamanile care au urmat atacurilor teroriste", scriu cei doi analisti.

In acelasi timp, Congresul American a emis de urgenta o lege care a permis guvernului federal sa garanteze pentru creantele pe care companiile private de asigurari nu au vrut sau nu au putut sa le plateasca in acest caz.

Ramane de vazut daca bancherii europeni vor cadea de acord pentru initierea unui set similar de masuri.

In acelasi timp, aceasta chestiune ramane o tema de dezbatut pentru oficialii de pe tot globul, un set de masuri minime care sa limiteze efectul de contagiune fiind recomandat intr-o economie globala inca afectata de descresterea economica a Chinei.

Analiza Oanei Niculescu si a lui Barry Johnston arata ca masurile luate de Rezerva Federala si guvernul american au fost urmate de unele similare adoptate de Canada, Japonia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Coreea de Sud sau Noua Zeelanda.

Pe de alta parte, din evolutia ulterioara a evenimentelor din 11 septembrie 2001, francezii se pare ca nu pot lua exemplu decat setul de masuri economice aplicate de Statele Unite.

In raportul Rose- Blomberg, cei doi economisti concluzioneaza ca initiativele anti-terorism care au fost lansate in interiorul Statelor Unite si peste hotare de catre administratia Bush s-au dovedit mult mai costisitoare decat pagubele generate de atacurile Al Quaeda.

#atentate Paris, #atacuri teroriste Franta, #pagube atentate, #impact economie franceza, #atacuri 11 septembrie SUA , #Rezultate financiare