Proiect-pilot pentru Romania, de monitorizare a schimbarilor microclimatice din pesterile turistice

O echipa de speologi romani va derula pentru urmatorii doi ani un proiect unic in Romania, de monitorizare a cinci pesteri din punctul de vedere al impactului pe care il poate avea activitatea turistica asupra microclimatului din mediul subteran.

Cercetatorii au explicat ca in Romania nu exista niciun ghid sau protocol care sa reglementeze felul in care ar trebui amenajata o pestera din punct de vedere turistic, astfel incat aceasta activitate sa nu distruga pestera.

''Mediul subteran este extrem de vulnerabil in fata mediului antropic. Pesterile turistice constituie atractii naturale unice si sunt, in majoritatea cazurilor, protejate de lege. Exploatarea inadecvata a pesterilor poate provoca degradarea lor iremediabila intr-un timp foarte scurt'', au explicat, sambata, intr-o conferinta de presa, cercetatorii de la Institutul de Speologie ''Emil Racovita''.

Cele cinci pesteri care vor fi monitorizate sunt Pestera Ursilor, Pestera Meziad, Pestera Muierilor, Pestera Polovragi si Pestera Valea Cetatii, care au fost amenajate pentru turisti inca de acum zeci de ani. Ele au fost alese si pentru ca sunt cele mai importante cinci pesteri turistice din tara. In paralel cu acestea, va mai fi facuta o monitorizare pe o pestera de referinta, pentru ca la finalul cercetarii sa poata fi facute comparatii.

Potrivit speologului Silviu Constantin, prin monitorizare se urmaresc masurarea parametrilor fizici, chimici si biologici, precum si schimbarea lor in raport cu fluxul turistic din cele cinci pesteri. De exemplu, vor fi monitorizate schimbarile pe care le poate determina in microclimatul pesterii cresterea nivelului de dioxid de carbon, care de obicei produce coroziuni pe peretii pesterii. De asemenea, schimbarea ventilatiei poate aduce in caverne particule de praf, care, la fel, duc la degradari.

Ce urmareste proiectul-pilot/b>

Cu alte cuvinte, se urmareste sa se stabileasca in ce masura frecventa si volumul traficului turistic afecteaza parametri monitorizati, care sunt masurile necesare pentru asigurarea echilibrului fizico-chimic al pesterilor si conservarea atractiilor acestora, dar si care sunt solutiile pentru conservarea faunei pesterilor.

Una dintre cele mai complexe probleme cu care se vor confrunta cercetatorii va fi aceea de a gasi solutii pentru un iluminat corect, in conditiile in care sursele de lumina introduse in pestera afecteaza, de obicei, mediul subteran. Una dintre problemele spinoase pe care le determina existenta in subteran a surselor de lumina este aparitia asa numitei 'flore de lampa', pentru a carei limitare speologii vor sa gaseasca solutii.

''O sa facem cercetari experimentale asupra diverselor surse de lumina pentru a oferi solutii pentru indepartarea florei de lampa. Sunt niste lucruri pe care noi in speologie le cunoastem foarte bine si anume ca mediul speleal este foarte sensibil la actiunea umana si se poate deteriora ireversibil atunci cand climatul este perturbat'', a explicat Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie ''Emil Racovita'' din Bucuresti.

Mai mult, solutiile pe care le vor gasi, au explicat cercetatorii, nu vor putea fi folosite ca o reteta universal valabila, deoarece fiecare pestera are particularitati care o fac unica.

Ideea acestui proiect a aparut, pe de o parte din cauza faptului ca in tara nu exista niciun fel de reglementari, protocoale sau norme in ceea ce priveste amenajarea pesterilor pentru turisti, dar si pentru ca Romania, fiind o tara bogata in fenomene carstice, in ultima vreme au aparut tot mai multe cazuri de pesteri deschise turistilor. In ultimii cinci ani, cinci noi pesteri au fost amenajate pentru turisti.

Cercetatorii au explicat ca, cel mai probabil din motive economice, autoritatile locale doresc sa transforme in atractie turistica o pestera. Insa ei, neavand la indemana un set de reguli, risca, prin ideea lor, sa distruga si pestera ca monument si intreprinderea turistica.

''Cu alte cuvinte, ceea ce azi este o pestera frumoasa, intr-un timp scurt poate deveni o pestera urata, care se distruge ca monument natural, dar care nici nu mai asigura profiturile scontate pentru cei care au amenajat-o'', a mai spus Silviu Constantin.

Astfel, proiectul isi propune ca la final sa furnizeze harti de vulnerabilitate pentru administratorii pesterilor, sa elaboreze un protocol de monitorizare care sa fie implementat in pesterile turistice, precum si un set de bune practici.

Proiectul va dura doi ani si are o valoare de aproape 900.000 de euro, asigurata printr-un grant EEA (oferit de Norvegia, Islanda si Liechtenstein). Cercetarea se va derula printr-o colaborare a Institutului de Speologie ''Emil Racovita'' (filialele din Cluj si Bucuresti), Universitatea ''Babes-Bolyai'' si Universitatea Bergen din Norvegia.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Susține proiectul Business24.ro

Google a lansat recent noi funcții pentru ecosistemul Android. Despre ce este vorba

Google a lansat recent noi funcții pentru ecosistemul Android, proiectate să îmbogățească experiența utilizatorilor pe dispozitive mobile, tablete, smartwatch-uri și sisteme auto....

Vești bune pentru utilizatorii iOS! Apple vrea să introducă două opțiuni noi de culoare pentru seria iPhone 16

Apple se pregătește să aducă pe piață modelele iPhone 16 Pro și iPhone 16 Pro Max în două noi opțiuni de culoare: Desert Titanium și Titanium Grey, potrivit ultimelor informații...