Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

O solutie pentru evitarea instrainarii terenurilor din 2013 - interviu Adrian Radulescu

O solutie pentru evitarea instrainarii terenurilor din 2013 - interviu Adrian Radulescu


Conform tratatului de aderare la UE, Romania este obligata sa-si deschida portile pentru strainii care "tanjesc" la terenurile noastre. Statul roman are insa o varianta: le cumpara el, iar daca considera ca e necesar sa le scoata la vanzare, le scoate.

"Eu ma situez la jumatate: sa liberalizam, dar sa controlam. In Germania nu cumpara nimeni terenuri unde doreste si cum doreste. Statul este cel care le cumpara, iar daca considera ca e necesar sa le scoata la vanzare le scoate, daca nu, se fac schimburi de terenuri pentru autostrazi si pentru alte lucruri pentru a crea locuri de munca.

In plus, statul are drept de preemtiune la cumpararea terenurilor. Daca statul nu e interesat de aceste terenuri, le pot cumpara si altii", a declarat Adrian Radulescu, secretar de stat in ministerul Agriculturii, intr-un interviu Business24.

In prezent, exista doua categorii de persoane: cele nationaliste, care spun ca nu este bine sa ne vindem panaturile catre straini si cele care, privind la UE, spun ca trebuie sa ne aliniem la regulile europene, odata ce am semnat Tratatul de aderare. Dumneavoastra de care parte a baricadei va situati?

Eu ma situez la jumatate: sa liberalizam, dar sa controlam. In Germania nu cumpara nimeni terenuri unde doreste si cum doreste. Statul este cel care le cumpara, iar daca considera ca e necesar sa le scoata la vanzare le scoate, daca nu, se fac schimburi de terenuri pentru autostrazi si pentru alte lucruri pentru a crea locuri de munca.

In plus, statul are drept de preemtiune la cumpararea terenurilor. Daca statul nu e interesat de aceste terenuri, le pot cumpara si altii.

In afara de terenuri, a mai ramas ceva ce nu am vandut in tara asta?! Daca am fost noi in stare sa vindem si petrolul pe care altii il scot cu 28 de dolari barilul si ni-l vand noua cu 120 de dolari...Trebuie sa existe libera circulatie a terenurilor, dar sub controlul unei agentii care sa aiba drept de preemtiune la cumparare.

Sansele de a bloca vanzarea terenurilor catre straini dupa 2013 sunt extrem de reduse, pentru ca este aproape imposibil de modificat tratatul de aderare a Romaniei la UE, care spune ca la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piata terenurilor agricole...

Nu se poate amana nimic. Se afla in Tratatul de Aderare, lucrurile sunt consfintite. Cine spune ca mai putem face ceva, spune povesti. Singurul lucru pe care il mai putem face este aceasta banca a terenurilor, care sa le cumpere statul si apoi, daca considera ca este cazul, sa le scoata la vanzare.

De unde credeti ca ar putea statul sa ia banii necesari pentru achizitia acelor terenuri?

Din bugetul statului. Intre o investitie intr-un parc sau intr-o piscina, nu-i mai bine sa facem o investitie in terenuri fiindca ii crestem valoarea?! Ne putem si imprumuta pentru acele terenuri fiindca odata cumparate si comasate, ele isi dubleaza sau isi tripleaza pretul.

Nu cred insa ca se va ajunge la imprumuturi fiindca nu exista o asa de mare abundenta si circulatie de terenuri incat sa fim nevoiti sa ne imprumutam. In acelasi timp, dupa cumparare ele se pot vinde, dupa ce le comasezi, le cresti valoarea si cu banii castigati cumperi altele.

In prezent, aproximativ 8,5% din suprafata agricola a Romaniei este detinuta de straini. Cum va arata Romania peste 10 ani din acest punct de vedere? Vor deveni romanii muncitori pe terenurile strainilor?

Nici pe departe. Intre timp, agricultorii romani se vor capitaliza, exista o lege in Parlament care le va permite sa-si ia credite cu garantarea cu terenul pe care il cumpara. Cu siguranta, cei care exploateaza astazi terenuri in Romania nu vor lasa sa le cumpere altii.

Acele terenuri care apartin strainilor au fost cumparate dupa anul 2000 in Romania cand agricultorii erau inca decapitalizati, iar cei mai multi nu credeau ca agricultura se poate transforma intr-un mare business. Pe zi ce trece, toata lumea intelege fenomenul. Eu am incredere in romanii care vor intra in aceasta piata si nu-i vor lasa pe straini sa le ia farfuria din fata.

Peste 10 ani, agricultorii vor fi printre cei mai bogati oamenii ai Romaniei, vor fi clasa de mijloc de care avem nevoie.

Acum un an spuneati ca in 5-6 ani nu vom mai vedea nici macar o bucata de pamant necultivata in Romania. Ati ramas de aceeasi parere?

Pe zi ce trece se demonstreaza ca am avut dreptate. In prezent mai sunt nelucrate vreo 700.000 de hectare.

Va garantez ca in 5 ani nu vom mai vedea terenuri nelucrate fiindca vom ajunge la un nivel al subventiei de 220-230 de euro/hectar si poate daca ni se va aproba si posibilitatea ca statul sa intervina, am putea ajunge la acelasi nivel cu celelalte state membre, undeva la 300 de euro/hectar, ceea ce va da nastere la o bataie acerba pentru aceste terenuri.

De asemenea, toata lumea estimeaza ca in urmatorii ani vom avea o criza alimentara, iar toate aceste lucruri vor fi in favoarea celor care cultiva terenuri.

In prezent, exista un mare blocaj la nivelul productiei taranului care nu-si poate vinde marfa fiindca nu se incadreaza in acei parametri de livrare, greutate. Prin urmare, frigiderele romanilor sunt pline cu produse de la supermarket. Cum poate fi rezolvata aceasta problema?

Trebuie rezolvata problema asocierii agricultorilor si aparitiei camerelor agricole pentru a se organiza si a trece de la productie spre sectorul de comercializare, care nu se poate face individual ci numai intr-un grup de producatori. Sunt necesare investitii mari, cu capital mare, de aceea unindu-se mai multi pot face acest lucru.

In al doilea rand, trebuie sa ne reintoarcem la ceea ce a fost odata - acele cooperative care colectau produsele obtinute de micii agricultori. De exemplu, criza oualor de astazi nu am fi avut-o niciodata daca ar fi existat acele cooperative de colectare in care micul agricultor, cu o jumatate de hectar, care creste pe langa casa 10-12 gaini, ar avea unde sa vanda cele 20-30 de oua pe care le produce saptamanal. Intrucat nu are unde, de multe ori renunta la gaini pentru ca le da sa manace degeaba.

Acest mic comert este un punct de relansare al satului romanesc. Omul, daca vede ca are unde sa duca acele 20 de oua, ar discuta si de doua ladite de rosii, o ladita de usturoi, lucrurile s-ar schimba. Romania are multe modele in Europa pe care ar putea sa le urmeze: francezii, italienii, nemtii...

Romania se mai confrunta cu doua mari probleme: agricultura de subzistenta, intretinuta de populatia imbatranita din mediul rural si valul de migratie spre mediul urban. Cum se poate moderniza sectorul agricol in aceste conditii?

Eu vad migratia mai mult dinspre mediul urban inspre mediul rural decat invers. Daca mergeti in zona rurala unde a fost introdusa apa curenta, canalizarea si soselele, veti vedea ca lucrurile s-au schimbat total.

Romanii se duc in gospodaria de la tara unde acele cinci gaini, un porc, doua curci scad presiunea de pe piata si duc la cresterea productiei. Pe micul productor il activam doar daca ii colectam produsele, iar atata timp cat nu vom face asta va fi mai greu. In toata lumea, de la agricultura japoneza pana la cea europeana, vom gasi agricultori mari, performanti, dar si agricultori de subzistenta.

Cum vedeti dumneavoastra un proiect sustenabil pe termen lung care sa miste lucrurile astfel incat Romania sa redevina competitiva pe plan european in ceea ce priveste agricultura?

Noi am prioritizat in mod egal toate sectoarele. Le-am dat la toate cate un pic si practic la niciunul nimic. Trebuie sa luam rand pe rand cate un sector de la baza pana la piramida finala, sa-l dezvoltam, si apoi ne apucam de altul. Daca vrem sa facem in acelasi timp si zootehnie, si pomicultura, legumicultura, viticultura si industrie, nu vom face nimic.

Trebuie sa incepem cu sectoare care furnizeaza materie prima catre piata. Cultura cerealelor si a plantelor tehnice este cea mai dezvoltata la aceasta ora. Aici mai avem de facut silozuri de cereale si exporturi de catre agricultori. Agricultorii trebuie sa se afle in anumite forme de asociere, care sa poata penetra piata extra-comunitara in comertul cu cereale.

Anul trecut, am fost in Arabia Suadita cu ministrul de Externe si cei de acolo ne cereau un contract ferm pe 10 ani de 2 milioane de tone de orz. Din pacate, nu putem face acest lucru fiindca silozurile sunt la marii producatori, productia la agricultorii care nu sunt organizati sub nicio forma si nu poti sta de vorba cu 40.000 de agricultori sa-i convingi sa faca un contract. Trebuie sa existe anumite asocieri la nivel de judet care sa poata incheia contracte economice.

Cat va dura reabilitarea agriculturii din Romania daca se va actiona ca atare?

Daca se va actiona ca atare, in 15-20 de ani ne vom ridica la nivelul altor tari din UE. Suntem la 30% din ce produc europenii pe anumite sectoare.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 4366 ori