Reportaj Business24 Agentii imobiliari si samsarii dicteaza in piata ca la taraba

Vrei sa inchiriezi un apartament sau sa cumperi? Fie ca apelezi la agenti imobiliari de cartier, fie ca negociezi direct cu proprietarul, preturile sunt tinute cat mai sus, chiar daca nu ti se ofera nimic care sa justifice sumele cerute: parcare, reconditionare, zona, etc.

Reporterii Business24 au testat piata din postura clientului. Rezultatul: nimic civilizat, totul ca la piata.

In goana lor catre profit, agentii imobiliari folosesc diferite strategii pentru inducerea in eroare a clientului. Sintagme precum "aproape de metrou" si "vedere la parc" sunt doar cateva dintre expresiile folosite, dar al carui inteles este cu totul altul.

"Aproape de metrou" poate inseamna si la 10 minute de mers pe jos de statie, iar "vederea la parc" inseamna si ca apartamentul se afla intr-un bloc construit in apropierea parcului, dar fara ca peisajul sa poata fi vazut realmente de la geam. La randul lor, proprietarii, in special samsarii imobiliari, nu sunt nici ei mai prejos.

Apartamentele cu doua camere se inchiriaza, in general, cu o valoare cuprinsa intre 300 si 350 de euro, indiferent de conditiile pe care le au. Proprietarii au observat ca acesta este nivelul "acceptat" al chiriei si il pretind fara sa aiba cu adevarat sustinere. In plus, pretul solicitat de proprietar si postat oficial pe un portal care grupeaza mai multe oferte de acest gen, nu va ramane si cel final neaparat. Totul tine de puterea de negociere.

Langa metrou, la...un sfert de ora de mers pe jos

Primul apartament pe care l-am vizionat a fost unul gasit pe cauta-imobiliare.ro. Criteriile de selectie au fost ca locuinta sa aiba doua camere si sa fie in apropiere de metrou, la Piata Muncii. Pana la publicarea acestui articol, apartamentul a fost inchiriat, iar anuntul publicat a fost retras.

Detaliu din sufrageria din apartamentul din Basarabia

Desi anuntul mentiona apropierea de metrou, locuinta se afla la mai mult de 10 minute de mers pe jos, pe Bulevardul Basarabia, la numarul 92. Blocul era unul construit inainte de 1990, foarte aproape de Liceul Teoretic Alexandru Ioan Cuza.

Pentru a putea intra in scara trebuia sa treci printr-un gang dubios, care dadea intr-o parcare generoasa. "Nu exista loc de parcare platit", ne-a informat proprietarul, pe un ton sec. "Dar va descurcati la strada, pentru ca aici, in fata, fac baietii gura".

Una dintre canapelele din apartamentul care asteapta chiriasi

Ca sa ajungem la apartamentul de la etajul doi a trebuit sa urcam pe jos, pentru ca lift nu exista, desi blocul avea cinci etaje duble, si sa infruntam un miros neplacut, de gunoaie si de pipi de pisica. Holul nu era luminat, iar apartamentul se afla chiar langa un salon SPA. Cel putin asta scria pe hartia A4 lipita de usa, dar prima impresia te ducea cu gandul la o locuinta de fatada pentru un videochat sau pentru alte activitati mai putin onorabile.

Dormitorul apartamentului din Basarabia

In interior insa, cineva si-a dat silinta ca totul sa arate bine si curat. Proaspat varuit, aerisit si luminos, apartamentul era mobilat modern, cu centrala proprie, aer conditionat, frigider si masina de spalat. Nu exista cuptor cu microunde si nici televizor, "dar va pot aduce televizorul pe care nu l-a vrut fosta chiriasa". De ce nu l-a vrut sau de ce a plecat de acolo, mister total.

Detaliu din baie

Proprietarul era scump la vorba, dar foarte generos cand a venit vorba sa stabilim pretul. "Eu vreau un chirias pe care sa nu il deranjez, dar vreau chiria in avans, pe trei luni daca se poate si o garantie. Chiria vreau sa fie in cont pe 25 ale lunii si in rest nu vreau sa va deranjez cu nimic. 300 este ultimul pret."

In bucatarie era montata centrala proprie

Tocmai scazuse din valoare 30 de euro, dupa ce m-a chestionat unde lucrez, de unde sunt, si unde lucreaza partenerul meu. Desi mobilat modern, apartamentul nu avea balcon si nici abonament la internet, pe care "vi-l faceti noi". Avea centrala si am aflat ca intretinerea costa cel mult doua milioane de lei pe timpul iernii, desi factura la gaze nu este atat de "light".

Am intrebat cum sunt vecinii si mi s-a explicat ca alaturi este tot chiriasa lui. Dintr-o discutie telefonica pe care am auzit-o am inteles ca si modernul SPA este tot al lui, deci un om important, cu multe proprietati.

Detaliu cu balconul din sufrageria apartamentului din Nicolae Grigorescu

Generozitatea cu care a redus din tarif a fost valabila si in cazul celorlalti proprietari, iar agentii imobiliari cu care am stat de vorba au confirmat ca proprietarii sunt capriciosi si modifica pretul in functie de potentialul chirias.

Vedere la parc, dar din apartamentul vecinului

Cel de-al doilea apartament, la care m-a condus acelasi agent imobiliar se afla nu doar "in apropierea parcului", dar si in "apropiere de metrou".

Bucatarie mobilata de la Ikea, in stil american

Intr-adevar, pana la parc se faceau doua minute, pentru ca trebuia doar sa traversezi. De la metrou, alta poveste, pentru ca locuinta, aflata intr-un bloc construit inainte de 1990, se afla cu adevarat intre doua statii de metrou: Nicolae Grigorescu si Dristor. O zona linistita, unde vecinii sunt linistiti, si unde este liniste. Peste tot ni s-a spus acelasi lucru: nimeni nu se plangea de nimic.

De data aceasta, proprietarii erau doi tineri casatoriti, flexibili si interesati sa inchirieze in special unui cuplu la fel de tanar, in care sa poata avea incredere. Apartamentul semidecomandat era mai mic decat primul, de aproximativ 40 de metri patrati, cu o bucatarie in stil american in care intrai direct din hol. Nu exista mobilier decat in dormitor (pat si dressing), fara televizor, dar cu masina de spalat rufe, frigider si cuptor cu microunde.

O baie nonconformista cu mobilier negru

Spre deosebire de primul, acesta avea doua balcoane, ambele inchise, unul la sufragerie si altul la dormitor. Nu exista nicio usa de acces in balcon, dar proprietarul ne-a asigurat ca se poate monta una culisanta oricand. De asemenea, ne-a asigurat ca va cumpara o canapea, fie extensibila sau nu, "in functie de ce isi doreste si clientul".

Tariful solicitat era de 300 de euro si trebuia sa platim o garantie de 350. Initial, chiria ceruta era de 350 de euro, dar a coborat la 300 de euro.

Mobilierul erau un colaj ingenios, format din piese foarte noi, dar si din dulapuri vechi si corpuri de mobilier reconditionate. Nici aici nu exista loc de parcare, dar era deja facut un abonament la un operator de cablu.

Apartamentul mov al unor proprietari migratori

Al treilea apartament se afla pe Calea Vitan numarul 15, iar proprietarul era cu siguranta un fan al culorii mov. Sufrageria era mov, peretii erau mov, perdelele erau mov. Chiar si baia. Gresia intr-un contrast puternic de argintiu, acoperea pardoseala din hol, din baie si din bucatarie. In sufragerie si dormitor era parchet masiv in lemn in aceeasi nuanta de cenusiu stralucitor.

Detaliu cu singurul mobilier din sufrageria mov

Proprietarii se grabeau sa plece din tara, dar nu erau dispusi sa lase din pret: 350 de euro, cu doua luni in avans si garantie de aceeasi valoare. Apartamentul nu avea niciun fel de mobilier in sufragerie, cu exceptia unui dulap scund si a unor policioare construite din rigips.

Unul dintre peretii care asteapta kitsch

De asemenea, nu exista nici masina de spalat sau aer conditionat, dar bucataria era complet echipata, cu o cafetiere, cuptor cu microunde si dulapuri in care existau farfurii si tacamuri.

Balconul deschis al apartamentului mov

Cand agentul imobiliar a intrebat proprietara daca va cumpara o canapea pentru sufrageria, i-a replicat sec: "Nu stiu".

400 de euro, cu oamenii strazii in scara

Pentru urmatorul apartament, chiria ceruta de proprietar era de 400 de euro, dar acesta ne-a anuntat ca putem negocia si cu 350 de euro, iar la finalul vizitei, care nu a fost una tocmai fructoasa, a intrebat ce buget suntem dispusi sa alocam.

Apartamentul pe care il inchiria se afla intr-un bloc construit dupa 1990, in zona Piata Iancului, la etajul noua. Desi anuntul de pe internet mentiona cu generozitate 62 de metri patrati, de la proprietar am aflat ca are putin peste 55 de metri patrati.

Scara blocului, foarte aproape de statia de metrou, parea curata, dar intr-un colt se vedeau cateva resturi. Cand le-am observat, atat proprietarul cat si reprezentantul agentiei imobiliare s-au grabit sa imi explice: din cand in cand mai dorm oameni ai strazii pe scara, dar "sa stiti, domnisoara, ca daca ii prind, ii dau afara".

Scara avea interfon montat, dar nu era functional, deci "se mai intampla, din cand in cand, mai ales cand vecinii uita sa traga bine usa".

In niciun caz nu mi-ar placea sa locuiesc intr-un loc, unde, la intrare, exista riscul sa ma intalnesc cu oameni ai strazii sau aurolaci. Ce-i drept, intersectia principala de la Piata Iancului este foarte aproape, iar zona este intens circulata.

Pe de alta parte, traficul din zona este foarte mare, iar galagia ajunge chiar si la etajul noua, unde era apartamentul.

Intrarea avea usa metalica, un semn bun. Cand s-a deschis, insa, un miros greu, de aer inchis si statut a inceput sa isi faca da cap. Semn rau. Holul era incapator, poate de aproximativ sapte metri lungime, acoperit cu gresie albastru, curata. Din hol, in stanga, era prima camera, iar fata in fata cu usa de la intrare era a doua camera. Bucataria si baia se aflau in jumatatea cealalta a apartamentului, spre dreapta.

Camerele nu erau mari, dar in schimb era luminoase, iar geamurile termopan mai acopereau din harmalaia de afara. Doar holul era acoperit de gresie, pentru ca in ambele camere dusumeaua era acoperita de mocheta. Murdara, cu pete pe alocuri si chiar rupta la colturi, de un gri sobolanesc.

La geam, proprietarul pastrase perdelele si caloriferele vechi, din fonta, dar nu avea repartitoare. "Din vara mi-am propus sa le montez", m-a lamurit. Patul era demontat, pentru ca "persoanele care au stat inainte au venit cu patul lor". In locul in care ar fi trebuit sa fie dormitorul, mai exista un recamier vechi si doua fotolii.

Peretii erau proaspat varuiti, dar cand am intrebat daca pot sa montez policioare sau alte corpuri de mobilier mi-a recomandat sa evit asta, pentru ca "peretii sunt foarte duri, din cofraj cu beton si ca se dau foarte greu gauri".

Cam neplacut, mai ales ca mobila pe care o avea, atat in sufragerie, cat si in dormitor, era foarte foarte veche si urata. Fotoliile erau acoperite cu niste pleduri de pe vremea cand bunica mergea la scoala, iar corpurile de mobila stil biblioteca din sufragerie, "din lemn masiv" aveau rafturi adaugate ulterior si manere lipsa.

In afara de aceasta biblioteca, in sufragerie mai exisa o singura masa si doua scaune, fara televizor. Nici macar internet nu exista, ci ar fi trebui sa fac eu abonament la cablu.

Pe de alta parte, printre avantajele apartamentelui se numara un dressing facut din doua foste debarale, pe hol si bucataria spatioasa, de 12 metri patrati. Din pacate, mobilierul era si aici vechi.

Frigiderul, masina de spalat vase si aragazul erau relativ noi, cumparate in urma cu cinci ani si de firma: Whrilpool. Nu exista niciun fel de debara, dar bancheta de colt, montata in jurul mesei, se deschidea si putea fi transformata intr-un spatiu de depozitare.

Imobiliare 2013: Unde sunt cele mai ieftine apartamente din Romania

Baia era mica, fara geam, doar cu un ventilator dubios, care facea un harait enervant cand pornea. "Ca sa traga aburul", mi-a explicat. Masina de spalat era montata in baie, iar furtunul se punea in vasul de toaleta. Nu mi-au placut dulapioarele, doua la numar, dar vechi si murdare. Cada avea o dara urata de la calcar, pe care stiu din proprie experienta ca este greu de inlaturat.

Cat despre balcon, mic, inghesuit si cu spatiu de protectie mai jos decat ar fi trebuit. Eu am o inaltime de 1,74, iar bara imi ajungea pana la mijloc. Imi era greu sa ma uit in jos, desi nu mi-e frica de inaltime. Nu mi se parea deloc sigur, mai ales daca as fi avut copii. Cu siguranta, nu i-as fi lasat sa se joace pe balcon. Iar privilestea lasa de dorit: doar blocuri.

Un alt dezvantaj: locul de parcare. Nu exista la bloc si "trebuie sa parchezi unde poti". Am intrebat de ce au plecat chiriasii anteriori si mi s-a spus ca din cauza unor neintelegeri intre ei, tinand cont ca au fost trei persoane.

Totusi, din decembrie si pana acum, apartamentul a ramas gol. Nici nu-i de mirare, pentru o chirie de 350 de euro pe luna, conditiile oferite lasau mult de dorit, cu exceptia zonei bune, si a faptului ca blocul a fost construit dupa 1990.

Ultimul apartament vazut se afla in zona Obor, de data aceasta la etajul unu. Spre deosebire de primul apartament, acesta era putin mai mare, de 60 de metri patrati utili, iar mobila era mult mai noua.

In sufragerie exista un set format din canapea si doua fotolii confortabile de culoare galbena si o masuta din sticla neagra. Chiar daca parea rezistenta, nu cred ca era sigura pentru o familie cu copii. Si acesta avea mocheta in sufragerie, gresie pe jos si in baie.

In dormitor era parchet, un pat urias, cu o lungime de doi metri patrati si o latime de 1,90, asa cum mi-a explicat proprietarul. Si in aceasta camera un perete era acoperit de un sifonier mare, modern, cumparat din Ikea, asa cum a recunoscut gazda mea. De altfel, cu exceptia bibliotecii masive din sufragerie toata mobila era de la cunoscutul retailer suedez. Inclusiv cea din bucatarie, incapere destul de spatioasa si dotata cu hota si cuptor cu microunde, spre deosebire de apartamentul anterior, unde nu exista nici macar televizor.

Fara loc de parcare

Nici aici, insa, nu exista loc de parcare, ci doar "pe apucate. Dar poate aveti noroc pe partea cu Colentina". Nu ma incanta ideea sa stiu masina parcata la strada, intr-o zona pestrita. Cand am intrebat de chirie, mi s-a spus ca intr-o luna de iarna ajunge la 450 de lei.

Am apreciat sinceritatea proprietarului, dar sa dau o treime din chrie pe intretinere, intr-o singura luna, nu ma incalzeste cu nimic. Chiar daca apartamentul era luminos, intr-o zona linistita si avea un balcon inchis. De data aceasta, proprietarul cerea o chirie de 350 de euro, fara negocieri, cu o garantie de aceeasi valoare.

Epilog

Ca sa inchiriezi un apartament cu doua camere, intr-o zona considerata de nivel 2-3 (Muncii, Titan, Dristor)ai nevoie de minim 900 de euro: chiria in avans, pentru doua luni, si garantia. Nu in ultimul rand, pe lista cheltuielilor trebuie sa adaugi si comisionul agentiei imobiliare, in general, 50% din prima luna de chirie, ceea ce duce la o suma totala de 1.075 de euro.

Pretul stabilit de proprietari este influentat de fiecare facilitate oferita de proprietate. Pe langa clasicele criterii de zona, suprafata, confort si etaj, proprietarii surprind in pret si mobila ce se include in oferta de inchiriere a apartamentului, conform unei analize efectuata de anunturiparticulari.ro.

Pretul corect

Dragos Dragoteanu, analist imobiliar si patronul agentiei Euroest, sustine ca o chirie de 350 de euro intr-o zona precum Dristor, Piata Muncii si Titan este "enorm, si ca nivelul maxim ar fi de cel mult 250 de euro".

Pentru 350 de euro apartamentul ar trebui sa aiba, conform lui Dragoteanu:

- apartamentul trebuie sa fie intr-un bloc nou, iar scara sa fie curata

- obligatoriu bucatarie complet mobilata

- renovat recent

- mobilier "decent", de buna calitate si in conditii optime, care sa asigure pana la 80% din necesarul unei locuinte - canapea, fotolii, biblioteca, televizor

- abonament la internet

- loc de parcare rezervat de la Administratie

- garantia ca orice stricaciune va fi reparata in cel mult 48 de ore