Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Top 100 bananier

Top 100 bananier

A aparut editia pentru anul 2008 a "Top 100 Romania" - respectiv ierarhia dupa cifra de afaceri a primelor 100 de companii nebancare inscrise in tara -, ultimul dintr-o serie de topuri, cercetate sistematic de profesorul Cezar Mereuta sub egida Centrului Roman de Modelare Economica, pe o perioada ce corespunde calendaristic cu cea de crestere economica neintrerupta in Romania.

Pornind de la constatarea ca, in cazul Romaniei, "Top 100" depaseste pragul critic de energie informationala privind intregul sistem de companii din tara, profesorul Mereuta i-a atribuit, de la inceput, nu numai o deplina relevanta in descrierea evolutiilor, tendintelor si problemelor din intreaga economie, dar si o capacitate previzionala.

Cercetarile profesorului Mereuta asupra "Topului 100 Romania" au evidentiat, inca din anii 2003-2004, legatura, atat la nivel micro, cat si la nivel macroeconomic, intre cresterea profitabilitatii generale in economie si implicarea capitalului strain, mai puternic si mai performant, dar si reversul acestei medalii pe care l-a constituit scoaterea iremediabila din joc a capitalului autohton.


Nu numai componenta topului se tot schimba in favoarea pozitionarii capitalului strain, indeosebi a multinationalelor semnificative, dar cifrele aratau si ca profitabilitatea mult mai mare a afacerilor acestora din urma si colectarea de catre ele a grosului profiturilor din economie nu mai lasau pe termen lung nici o sansa capitalului romanesc.


Pe baza tendintelor relevate de "Top 100 Romania", profesorul Mereuta a proiectat, inca din 2005, cresterea economica accelerata care va fi venit in anii imediat urmatori, dar si toate hibele acesteia, de la precaritatea structurala la nesustenabilitatea ei.


Aceste hibe erau relevate, direct sau indirect, de componenta structurala a "Top 100 Romania": cresterea modesta in zona capitalului autohton; prezenta sporita in top a importatorilor si scaderea celei a producatorilor si exportatorilor; majorarea alerta a numarului multinationalelor semnificative din "Top 100 Romania", dar si cea, si mai substantiala, a ponderilor in totalul cifrei de afaceri si profiturilor din top, aceste majorari intervenind insa nu in urma unor implantari noi de la zero, ci in urma unor preluari de la capitalul public in economia reala si, mai ales, in urma expansiunii capitalului strain cu preponderenta in sectoarele de retail si financiar.


Concluzia principala a fost formulata raspicat pe articulatia "Topului 100 Romania" din 2007: modelul economic din Romania este unul de crestere economica pe baza de consum. Si - mai grav, dar mai precis - pe baza de consum din import! Model care este dezarticulant in sine si care nu duce la dezvoltare!


Ba, contine germenii unei prabusiri economice inevitabile. In conditiile in care cresterea economica, asa cum s-a intamplat in Romania, duce la scaderea in "Top 100" a numarului de companii din industria prelucratoare de la 42 la numai 22 si, dimpotriva, la cresterea numarului celor din comert de la 21 la 39, si asta in chiar anii de crestere economica alerta, nu poate fi vorba de un model economic de succes.


Cresterea economica obtinuta, nefiind sanatoasa si sustenabila, nu poate conduce decat la o dezarticulare economica mereu mai accentuata si la o indatorare externa din care nu te alegi cu nimic. Este greu de a numi economie acest castel de nisip bazat pe consum fara productie, pe importuri fara exporturi, pe hipermarketuri fara fabrici.


Dar daca se insista cumva de a numi acest ceva economie,singurul atribut posibil este cel de economie bananiera. Si asta nu pentru ca, din primele 30 de companii din "Top 100 Romania", peste 80% sunt multinationale semnificative, ci pentru ca jumatate din acestea sunt din comert.


Dezastrul iminent din economie, anuntat de dezechilibrele si dezarticularile evidentiate de "Top 100 Romania" pe anul 2007 a fost confirmat integral de topul din 2008. Cresterea economica nesustenabila nu putea sa nu se opreasca.


Cu toate ca efectele crizei s-au manifestat doar in ultimul dintre cele patru trimestre, profiturile s-au prabusit, intorcandu-se la cele din 2005. Caracteristicile bananiere au continuat insa sa se acumuleze din inertie, facand si mai complicata criza cand aceasta avea sa izbucneasca.


Desi cresterea economica a coborat spre extinctie in industrie, aparenta prosperitate a continuat in sectoare care nu creeaza profit, ci doar il redistribuie. Au existat 10 noi intrari de companii in "Top 100 Romania", toate din... comert.


Caderea industriei avea curand sa aduca - in fapt chiar la numai cateva luni - caderi de PIB, confirmandu-se ceea ce toate studiile econometrice au evidentiat: fara cresteri in industria prelucratoare nu pot exista cresteri pe ansamblul economiei decat conjunctural si absolut pasager.


Dupa noua ani de crestere economica, dezindustrializarea tarii aduce nota de plata. O nota de plata grea si pe termen lung. "Top 100 Romania" pe 2009 nu va prezenta nici o surpriza. Va consemna esecul economiei bazate pe consum din import si deci pe indatorare externa pentru nimic.


Provocarea perioadei ce urmeaza ar fi - considera profesorul Mereuta - schimbarea de paradigma a modelului de crestere economica, de la o crestere accelerata si nesustenabila, bazata pe consum, la o crestere durabila, bazata pe crearea de valoare adaugata in acord cu potentialul resurselor (naturale, umane si de capital) de care dispune si pe care le poate atrage Romania. Problema este insa cine sa intreprinda o asemenea schimbare. Statul roman?!


Care, chiar daca s-ar trezi cumva si chiar daca ar deveni mai competent si macar mai putin hot, tot nu ar mai dispune de parghiile necesare, dupa ce si-a lichidat toate pozitiile din economie in favoarea capitalului strain! Capitalul autohton?!


Care, chiar daca s-ar uni si ar umbla mai putin dupa chiverniseala din clientelism politic, tot nu ar avea forta economica si financiara necesara! Atunci poate capitalul strain?! Care, indiferent daca ii reprosam sau nu faptul, este artizanul modelului economic actual din Romania, pus la zid de nimeni altcineva decat de viata, de insusi esecul sau lamentabil in conditiile crizei.


Scaderi de 80, 60 sau chiar 40% in numai cateva luni in multe sectoare nu pot fi puse in seama crizei, ci doar in seama anomaliilor economice de dinaintea acesteia, anomalii care sunt parte integranta a modelului economic actual din Romania.


Statutul de tara bananiera al Romaniei este opera capitalului strain, cu concursul neprecupetit al unei clase politice romanesti execrabile. A astepta tocmai de la capitalul strain mantuirea este chiar o gluma!



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 5952 ori
Citeste mai multe despretop bananier top 100 romania capital