Cu ce economie infrunta Romania criza?!

Joi, 06 Noiembrie 2008, ora 21:58
6851 citiri
Cu ce economie infrunta Romania criza?!

Este absolut fascinant ca, in conditiile in care criza financiara internationala nu mai este doar un pericol potential, ci a dat buzna pur si simplu pe usa Romaniei, inca se umbla cu cioara vopsita, in loc sa se puna macar degetul pe rana, daca tot nu se poate face nimic, si, chiar mai rau, se continua a se cauta cai verzi pe pereti, desi este evident ca pana si peretii s-au scorojit.

Politicienii, dupa ce au facut-o de oaie cu legi de sporire a salariilor cu 50% – de rad si curcile ca in asemenea vremuri de restriste se pot chiar si numai imagina asemenea lucruri! –, isi pierd timpul cu dispute in jurul acestui aspect care ar trebui de fapt scos din discutie in conditiile actuale.

Mult mai rau inca, se mai vehiculeaza baliverne despre soliditatea economiei romanesti si posibilitatea ca aceasta sa fie ocolita de criza internatonala sau, daca, in sfarsit, se admite ca aceasta nu poate sa nu fie afectata, se irosesc energii si argumente despre capaictatea sistemului financiar-bancar din Romania de a feri tara de turbulente prea grave.

Cu ce economie insa ar urma sa infrunte Romania criza? – iata faptul esential la care nu se refera nimeni! Sa admitem ca sistemul financiar-bancar din Romania ar fi solid si stabil, desi, evident, mai are probleme pe ici, pe colo, prin partile esentiale, cum ar fi faptul ca volumul creditelor depaseste disproportionat volumul depozitelor, care ar trebui de fapt sa constituie baza. Dar, admitand ca ar fi solid si stabil, sa ne intrebam carei economii ar urma sa-i fie pavaza si cu ce sanse, tinand cont de starea acesteia din urma?!

Economia din Romania este una scalena. Asa cum triunghiurile sunt echilaterale, isoscele sau scalene – in care nici o latura nu se potriveste cu alta, toate unghiurile sunt diferite si, oricum le-ai „aseza“, stau prost, daca stau! –, asa sunt si economiile tarilor. Romania este una dintre tarile cu o economie scalena.

Bazele pe care ar urma sa stea restul economiei nu numai ca nu se dezvolta, dar se restrang si dau inapoi. Si atunci, ceea ce eventual se dezvolta n-are pe ce se articula. Si, mai rau, procesul cresterii, in loc sa corecteze lucrurile, accentueaza in mod grav caracterul scalen al economiei.

2007 a fost un an nefast din acest punct de vedere pentru economia din Romania. S-a atins probabil apogeul in materie. Sectorul real al economiei s-a subtiat rau de tot. Industria abia a reusit sa creasca cu 5%. Sora ei, agricultura, s-a prabusit insa: cadere de aproape 17%.

Aiureala este deplina: fata de anul anterior cand dezarticularea economiei ajunsese deja grava, s-a produs inca si mai putin, dar s-a vandut inca si mai mult! Volumul marfurilor vandute prin comertul cu amanuntul a crescut cu aproape 20%.

In mod normal, aceasta n-ar trebui considerata economie. Sau, daca se insista ca asta ar fi totusi economie, atunci calificativul nu poate fi decat acela ca este scalena.

Adunand ceea ce a scazut cu ceea ce a crescut, iese ca PIB-ul a crescut cu 6%. Se cheama ca am progresat. In ce? Pai, pe ce baza a crescut PIB-ul cu 6%? Pe baza exclusiva a consumului, caci cresterea cererii interne a fost de 13%! De unde a fost acoperita cererea interna? Coplesitor, din import, caci utilizarea pentru importuri a PIB a crescut cu 26%! Deci, 6%, 13%, 26%! O scara a progresului?!

S-ar parea ca in 2008 caracterul scalen al economiei s-a accentuat.

Cresterea economica s-a accelerat. S-ar putea atinge 8% la nivelul intregului an, judecand dupa performantele din primele trei trimestre. Desi nu stie nimeni ce va fi in ultimul trimestru, in care vor fi resimtite efectele crizei.

Dar, vai!, dincolo de aceasta, cresterea economica obtinuta este de acelasi tip de pana acum, bazata pe consum din import. Devalorizarea leului fata de anul anterior – prima mare ajustare ceruta de dezarticularea economiei – a ajutat cat de cat exporturile si a temperat intrucatva cresterea importurilor. Dar prapastia dintre acestea fiind imensa, adancirea deficitului extern a continuat.

In esenta, aceleasi aproape 14% echivalent PIB de trai peste plapuma proprie! Pe sectoare este o crestere obtinuta in constructii si servicii, in timp ce pe ansamblul industriei si agriculturii s-a dat tot din colt in colt, in ciuda anului agricol bun.

Cum ar putea infrunta criza o asemenea economie? O asemenea economie nu poate rezista decat daca ploi caldute si adieri inmiresmate vin peste ea din afara. Altfel, orice vant sau val extern face ravagii. Pentru ca intalneste castele de nisip si structuri de geometrie economica scalena, care nu-si gasesc baza pe care sa se aseze si stau permanent sa cada.

Industriile, in frunte cu cea auto si cea siderurgica, dau semne de severa incetinire. Si constructiile sunt primele care se prabusesc in caz de turbulente financiare. Restul sectoarelor se contamineaza aproape de la sine.

Cei care vor plati cel mai greu caracterul scalen al economiei sunt cei care s-au lasat amagiti de pasagera prosperitate pe care le-o ofera creditul de consum, ce reprezinta indatorare pentru produse care nu mai valoreaza nimic inca din momentul dobandirii, cu alte cuvinte un credit care de fapt saraceste si care, la o cota de 80% din ansamblul creditului pentru populatie, este parte integranta a unei economii scalene!