Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Cei cu caimacul lasa doar zatul!

Cei cu caimacul lasa doar zatul!

Indiferent cum este interpretata prezenta capitalului strain in economia din Romania - de la o binefacere pana la o napasta -, o problema oricum exista in mod obiectiv: ce sanse mai poate avea capitalul autohton?

Daca, bineinteles, se mai discuta despre Romania ca despre o tara, in care capitalul autohton (privat sau public) are un rol in propasirea ei, si nu ca despre un teritoriu fara identitate, in care nu conteaza cui apartine decizia si de cine este administrat.

Soarta capitalului autohton este o problema concreta, extrem de acuta, in masura in care capitalul public a fost subtiat pana la extinctie, iar cel privat este slab si clientelar, in timp ce capitalul strain a ocupat deja pozitii dominante in economie, preluand axa majora a acesteia (petrol, gaze, distributii de gaze si electricitate, otel, ciment, telefonie fixa, telefonie mobila, materiale de constructie, sistem bancar, asigurari) si, de-acum, "rontaind" sistematic in dreapta si in stanga acestei axe.

Soarta capitalului autohton depinde de o multitudine de factori. Poate, inainte de toate, depinde de el insusi. Actiunea sa neunitara - 13 patronate si incapacitate de a-si uni fortele in companii de anvergura mai mare - ii creeaza un handicap suplimentar, peste slabiciunea financiara obiectiva. Politica statului roman de asemenea conteaza.

Desigur, statul roman nu poate favoriza capitalul autohton intrucat acest lucru ii este interzis prin apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana, FMI, Organizatia Mondiala a Comertului etc. Toate statele responsabile ale lumii isi sprijina insa capitalul propriu, in ciuda acestei interdictii.

Si daca statul roman s-ar rezuma doar la respectarea acestei interdictii, inca ar fi bine! Numai ca statul roman ajuta indirect capitalul strain. In pofida imaginii care asociaza diversele guvernari cu o anumita clientela romaneasca, cele mai multe contracte de privatizari sau de achizitii publice sunt incheiate, in strict regim clientelar, cu firme straine.

Dar, evident, dincolo de toate acestea, soarta capitalului autohton depinde de propria capacitate de a extrage profit din activitatile care ii mai stau la dispozitei in economie si care n-au fost inca acaparate de capitalul strain.

Tinand cont ca acesta din urma a preluat tocmai activitatile cele mai profitabile, la dispozitia capitalului autohton raman activitati in care se face greu profit, in care trebuie investitii mari pentru profituri mici. Acest fapt reduce din start sansele capitalului autohton.

Iar slabiciunea sa financiara se adauga, nepermitandu-i sa compenseze in afara tarii ceea ce nu poate realiza inauntru. Astfel se creeaza treptat o dependenta a capitalului autohton de comportamentul pe care capitalul strain il va alege pe piata romaneasca.

In continuare nu exista date statistice care sa arate cat culege capitalul strain din profiturile realizate in Romania. Dar, indirect, dupa evaluari pe baza bilanturilor contabile puse la dispozitie de Ministerul de Finante, doar cele vreo 50 de multinationale prezente in Top 100 Romania culeg peste 25% din profiturile obtinute pe ansamblul sistemului national de cateva sute de mii de companii. Si cifra creste de la an la an.

De fapt, prin insesi pozitiile privilegiate deja ocupate, companiile straine din Romania vor extrage o mereu mai mare parte din profiturile pe care va fi in stare sa le genereze economia din Romania. Problema este cat de mult se vor grabi s-o faca.

Daca se vor grabi prea tare - in ideea de altfel de inteles si nu de incriminat in cazul unor companii private - sa recupereze cat mai repede sumele avansate la privatizari si investitii, vor subtia sever potentialul de profit ce va ramane celorlalti actori din piata romaneasca. Aceasta poate fi nu doar o ipoteza.

Companiile straine au preluat sectoare in care detin painea si cutitul in plan economic, deci au toate parghiile necesare pentru a forta obtinerea inca de la inceput a unor profituri consistente. Sa mentionam in acest sens preturile la carburanti, otel sau ciment, tarifele la electricitate, gaze sau telefonie, precum si comisioanele bancare, pentru a da numai cateva exemple.

Detinand practic monopolul in aceste domenii pe piata romaneasca, companiile respective vor putea realiza profiturile pe care le doresc.

Numai ca vor impinge, cu cat profiturile lor vor fi mai mari, spre extinctie restul economiei, care si asa face fata cu greu tarifelor in crestere la utilitatile publice si indeosebi la energie.

Daca nu vor manifesta retineri in exploatarea potentialului de profit existent, companiile straine din axa majora a economiei din Romania risca sa se intalneasca destul de curand cu un clivaj contraproductiv, pentru ca, in mod evident, au nevoie ca treaba sa mearga si in restul economiei din Romaniei, spre a-si putea extrage pe termen lung profiturile pentru care de fapt s-au implicat in Romania.


Analiza de Ilie Serbanescu

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 2764 ori