2009: un an extrem de greu

Marti, 06 Ianuarie 2009, ora 18:06
7434 citiri
2009: un an extrem de greu

2009 va fi un an greu, probabil foarte greu. Traiul nemasurat peste plapuma proprie va incepe sa fie platit. Imensul deficit extern si indatorarea externa deja masiva vor apasa sever asupra intregii economii si asupra intregii populatii.

Factura nesanatoasei cresteri economice din ultimii ani bazata pe consum din import, deci pe seama si cu pretul adancirii deficitului extern, ajunge la scadenta. Nota de plata va fi venit oricum in 2009. Coarda fusese intinsa prea mult, astfel incat ruptura nu mai putea intarzia.

Criza financiara si economica internationala nu face decat sa grabeasca si sa scumpeasca nota de plata. Dar sa fie clar, nota de plata era dinaintea acestei crize si in nici o legatura cu criza. Atata doar ca factura trebuie achitata in conditiile crizei, ceea ce scumpeste dintr-o data fabulos aceasta factura.

Amplitudinea problemei a fost ilustrata de agentiile internationale de evaluare economico-financiara cand au degradat ratingul Romaniei in urma cu ceva timp: in 2009, peste 40 miliarde de euro din cele 70 miliarde de euro datorie externa trebuie sa-si gaseasca refinantare, iar finantare noua va trebui gasita pentru alte 25 miliarde de euro, cat se estimeaza ca ar fi, fara ajustari, deficitul de cont curent extern in anul viitor.

Asta in conditiile in care, din cauza crizei pe plan international, creditarea devine si mai costisitoare, daca nu chiar prohibitiva, iar apetitul investitorilor straini ar putea slabi serios si remiterile catre tara din partea lucratorilor romani din strainatate ar putea scadea chiar abrupt. Cele 27 miliarde de euro rezerve valutare ale Bancii Nationale reprezinta mai nimic in aceste conditii.

Ele sunt suprasuficiente pentru a garanta datoria publica externa a statului (de numai 11 miliarde de euro), dar sunt derizorii pentru a asigura macar ca principiu spatele fabuloasei datorii externe pe ansamblu, dominata de datoria externa privata.

Datoria externa privata este problema! Si agentiile internationale de evaluare economico-financiara au facut-o direct raspunzatoare de degradarea de rating a Romaniei, ignorandu-se pur si simplu datoria publica externa, care, intr-adevar, nu pune probleme! In miile de componente de datorii private pot aparea, mai ales in conditiile scumpirii creditarii, probleme de plati sau de finantari ori refinantari.

Orice asemenea probleme - chiar daca nu privesc direct statul roman - se repercuteaza asupra tarii in ansamblu, putand genera noi scaderi de rating si scumpiri si mai severe ale costului de finantare.

In conditiile unei perpetuari in parametrii actuali a deficitului extern, acesta va reclama finantari anuale suplimentare prin imprumuturi externe de cel putin 10 miliarde de euro, ceea ce va duce indatorarea externa a tarii la 80-85 miliarde de euro, adica vreo 2/3 echivalent PIB.

Cresterea datoriei externe in ritmuri de trei ori mai mari decat cresterea PIB a inceput deja in 2007 si va continua atat in 2008, cat si in 2009. Probabilitatea unui incendiu in platile externe este mare pentru 2009, chiar si numai tinand cont de acest simplu fapt.

In plus, trebuie avut in vedere ca in 2009, la o asemenea crestere a datoriei, serviciul acesteia (adica platile anuale reprezentand rate si dobanzi in contul datoriei) va egala intrarile de imprumuturi noi sub forma necesarului de finantare suplimentara, luand in considerare ca deja in 2007 acest serviciu a reprezentat vreo 3/4 din finantarea suplimentara.

Din momentul acela, Romania va trebui sa se indatoreze doar pentru a plati datorii vechi, alegandu-se mai cu nimic din continuarea indatorarii.

Tot in 2009, va fi un punct de cotitura in impactul investitiilor directe straine, in urma unui proces constatat de mult si care a luat o alura neta din 2007. Gratie profiturilor fulminante - tip tara bananiera - realizate aici, investitiile straine directe vor intra, extrem de rapid - dupa numai cativa ani - in faza a doua a impactului asupra balantei de plati a tarii-gazda.

In aceasta faza a doua, intrarile de noi investitii nu mai reusesc sa compenseze iesirile sub forma de profituri repatriate, impactul asupra balantei de plati a tarii-gazda devenind negativ. In 2007, deja iesirile au reprezentat 2/3 din noile intrari si, in ritmurile in care se merge, echivalenta va deveni fapt in doi ani.

Probleme severe vor ajunge sa se manifeste in 2009 in sistemul de creditare.

Este absolut imposibil ca in anul viitor sa nu intervina o defectiune majora in rambursarile unor imprumuturi luate de populatie, precum si de firme, in conditiile cresterii vertiginoase a restantelor in primul caz si a unor vulnerabiltati financiare si valutare substantiale in cel de-al doilea caz.

Riscurile, in ambele cazuri, cresc in situatia unor oscilatii si caderi pe deplin probabile ale cursului leului. Bancile din Romania vor avea inevitabile probleme din toate acestea, mai ales in conditiile eventualelor, dar atat de posibilelor restrangeri ale finantarii lor externe din partea bancilor-mama.