In si canepa cultivate in sistem gospodaresc la Salaj, dupa 25 de ani de pauza Reportaj

Cultivarea inului si canepii, plante la care Romania era pana in 1989 lider european, a fost reluata in acest an in cateva gospodarii din Salaj, dupa mai bine de doua decenii de pauza, la initiativa Leontinei Prodan, o iubitoare a traditiilor populare ce vrea sa reinvie aceste obiceiuri in mediul rural.

Dubla licentiata in stiinte economice si design vestimentar, Leontina Prodan, stabilita actualmente in Timisoara, este originara din localitatea Galgau Almasului, sat in care a infiintat, in acest an, impreuna cu o ruda, doua culturi de in, de 25 si respectiv 40 de ari de teren si o cultura de canepa, pe o suprafata de 15 ari. Canepa a mai fost cultivata in acest an in doua gospodarii din Ciumarna si Lemniu, dupa o pauza de 25 de ani in care agricultorii au uitat treptat de aceste plante tehnice.

"La in este singura cultura din tara in sistem gospodaresc, pentru fibra. O suprafata de 25 de ari am eu de in si 40 de ari un nepot de-al meu, la Galgaul Almasului, in judetul Salaj. Atat in toata tara. Eu am soiul romanesc Codruta. Asa se numeste. Eu am luat-o de la statiunea de cercetari agricole Livada, din judetul Satu Mare. Ei au samanta putina, numai pentru cercetare. Greu am reusit sa cumpar de la ei 40 de kilograme si am cultivat cu ea 65 de ari", a declarat luni, pentru Agrepres, Leontina Prodan.

Potrivit acesteia, inul este o planta de cultura profitabila, cu multiple utilizari. "Inul l-am semanat si l-am cules manual. La in eu am folosit cam 10-11 kilograme de seminte de in pe 25 de ari.

Deci cam 50 de kilograme de seminte se pun la un hectar dupa calculele mele. N-am ierbicidat, n-am sapat, n-am pus ingrasaminte. E adevarat ca au aparut si unele buruieni. Este o cultura extrem de profitabila. Inul e o planta minunata.

De pe un hectar de in se obtin cinci tone de planta si 800 de kilograme de samanta, iar la canepa 15 tone de samanta si 15 tone de plante. Chiar daca este cultivata numai pentru samanta, de exemplu, daca eu seaman 10 kilograme obtin 200 de kilograme de samanta. Eu vreau sa fac ulei de in, pentru mine, si anul viitor sa dau si altora samanta, sa cultive.

O parte din productia din acest an o voi lasa unei prietene din sat, sa faca tesaturi traditionale, iar cu o parte imi voi izola podul. In viitor, daca voi cultiva mai mult, vreau sa-mi acopar sura, in loc de stuf. De 25 de ani n-a mai cultivat nimeni in sau canepa aici in sat", afirma Leontina Prodan.

Importanta inului pentru fibra consta in multiplele intrebuintari ale fibrelor, cat si ale produselor lui secundare: samanta, turtele, puzderiile sau pleava. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire si au finete, elasticitate si luciu matasos foarte apreciat. Fibrele scurte sau caltii se utilizeaza la fabricarea hartiei fine, pentru confectionarea sacilor si a panzei de ambalaj.

Samanta, faina de seminte si turtele se utilizeaza in medicina. Puzderiile - resturile de tulpina rezultate in urma operatiilor de zdrobit si melitat, servesc ca materie prima pentru confectionarea de placi aglomerate, la fabricarea glucozei sau chiar drept combustibil.

Pana in 1989, Romania ocupa locul I in Europa la cultura inului si a canepii si locul IV in lume. In anul 1989, au fost insamantate circa 56.000 de hectare cu canepa, dar in ultimii 25 de ani culturile de in si canepa s-au redus treptat, iar industria de prelucrare si-a inchis topitoriile si filaturile. Potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Agriculturii, in 2013 s-au cultivat la nivel national 184 de hectare de canepa si 1.893 de hectare cu in pentru ulei, iar in acest an 839 de hectare cu canepa si 1.587 hectare cu in pentru ulei.

Sursa foto: Agerpres

In acest an, cultivarea canepii s-a reluat in cateva gospodarii, la Galgaul Almasului, Ciumarna si Lemniu, Leontina Prodan obtinand in gradina casei parintesti exemplare de canepa de peste patru metri inaltime. Potrivit acesteia, canepa nu ar trebui privita ca un drog, ci ca o planta cu multiple intrebuintari, insa legislatia actuala este foarte restrictiva privind infiintarea unor culturi cu aceasta planta.

Pentru a promova cele doua culturi Leontina Prodan a pus la poarta casei din Galgau Almasului cateva manunchiuri de in si canepa, afisand totodata soiurile cultivate si intrebuintarile celor doua plante.

Fiind considerata planta ce contine substante stupefiante si psihotrope, cultivarea canepii este permisa numai pe baza unei autorizatiei eliberate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala (DADR) judetene. Legislatia care priveste combaterea traficului si consumului illicit de droguri nu diferentiaza insa Cannabis Sativa, canepa din industria textila cu continut de substante halucinogene sub limita europeana de 0,2% si Cannabis Indica, planta de canepa cu continut mare de substanta narcotica.

Legislatia actuala pune astfel pe acelasi plan planta din care se produc droguri si cea din care se confectioneaza camasile sau stergarele.

La Ciumarna, canepa a fost cultivata pe o mica suprafata si de mesterul si rapsodul popular Ileana Gratiana Pop. Aceasta va utiliza planta pentru a duce mai departe traditia prelucrarii ei pentru obtinerea de panza din care in trecut se faceau vesminte, stergare, presuri, saci sau sfoara.

Sursa foto: Agerpres

"Am recoltat deja aproape 30 de 'manusi' (manunchiuri de plante n.r.). Foarte frumoasa a crescut. Am pus-o in apa pentru doua saptamani, sa se topeasca si sa o pot prelucra. Eu am cultivat mai mult sa am canepa pentru demonstratii pe care le voi face celor interesati, copiilor.

Cam de 20 si ceva de ani nu s-a mai cultivat, ca n-o avut nimeni curajul. Eu am avut acest curaj, pentru ca in trecut taranul roman cu canepa s-o imbracat", a precizat pentru Agerpres Ileana Gratiana Pop.

Canepa se cultiva in principal pentru continutul sau in fibre naturale in procent relativ ridicat si pentru semintele bogate in ulei sicativ. Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente.

Sursa foto: Agerpres

Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se confectioneaza ata pentru cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozive. Din canepa pura sau in amestec cu bumbacul si lana se fabrica tesaturi mixte fine si rezistente.

Sursa foto: Agerpres

Fibrele scurte sau caltii se folosesc la confectionarea saltelelor, dar si ca material izolator. Produsele secundare ca uleiuri, turtele, puzderiile sunt utilizate in general ca si cele ale inului, iar cenusa obtinuta prin arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic.

Din varfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele.

"Canepa nu este drog", sustine raspicat Leontina Prodan, ea si cei pe care a reusit sa-i atraga in acest proiect avand incredere in potentialul economic si cultural al acestei plante, dar si al inului.

Google a extins accesul la funcția Magic Editor. Ce dispozitive o pot accesa

Google a extins accesul la funcția Magic Editor, inițial disponibilă exclusiv pe telefoanele Pixel 8, la întreaga serie Galaxy S24 și alte dispozitive Android. Mișcarea demonstrează...

Samsung Galaxy S24 FE: smartphone-ul de buget al companiei. Cu ce specificații vine

Conform informațiilor recente venite din rândul furnizorilor de componente, Samsung are în plan să grăbească lansarea noului model Galaxy S24 FE. Mișcarea vine în urma performanței...