Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Agroeconomie versus economie agrara: ce sanse au acum intreprinzatorii romani?

Agroeconomie versus economie agrara: ce sanse au acum intreprinzatorii romani?

Desi "vesnicia s-a nascut la sat , acolo unde "orice gand e mai incet"( L. Blaga), si totul pare, chiar si azi, incremenit in timp, salvarea romanilor ar putea veni tot din agricultura, "sectorul care poate porni cel mai repede si care, in 2-3 ani ar putea ajunge la performanta", daca va fi sprijinit corespunzator, sustine actualul ministru al agriculturii si dezvoltarii rurale, domnul Valeriu Tabara. Cum? Prin stimularea si sustinerea unor sectoare prioritare profitabile si noi masuri strategice, in curs de elaborare, care vor schimba profund agricultura romaneasca. 

 

Domnule ministru, ce domenii ale agriculturii romanesti ar putea cunoaste o redresare rapida si o dezvoltare durabila?

Incep cu o precizare, care este si un argument pentru prezenta mea la Ministerul Agriculturii: de o viata duc o lupta teribila pentru agricultura Romaniei. Agricultura, in ansamblul ei, ar trebui sa fie ramura prioritara de abordare politica...

Ar trebui?

N-as spune ca nu este, daca ne uitam la bugetul UE si la cat s-a alocat pentru agricultura romaneasca pentru 7 ani, respectiv 40% din bugetul total de 31 miliarde euro destinat agriculturii europene, adica 8,3 miliarde euro!

Daca impartim la 7 ani, inseamna ca peste un miliard de euro ar putea fi cheltuiti pentru agricultura romaneasca, in fiecare an! Daca ne gandim si la alte surse financiare care vin de la UE si de la buget, inseamna o suma importanta.

Problema este ca nu s-au valorificat acesti bani. Nefiind o dezvoltare inter-relationara intre sectoarele agriculturii si piata, inclusiv consumatori, foarte multe dintre aceste subventii nu au un efect palpabil.

 

„Agricultorii romani ar putea cheltui peste 1 miliard de euro anual din fondurile comunitare, mai ales in sectoarele prioritare”

 

Sunt cateva sectoare care trebuie tratate cu foarte multa atentie. incep cu zootehnia, unde avem probleme legate de importurile de carne, stimulate si de anumite masuri, cum ar fi faptul ca nu am avut voie sa exportam carnea de porc, din cauza pestei si a altor boli.

Apoi, ar trebui sa fie sectorul de pasare, care are cele mai bune performante, fiind si cel mai accesibil si accesat de consumatori, cu o piata interna extraordinara!

Dar si piata interna mai are rezerve foarte mari privind inlocuirea importurilor.

La cat ajung importurile de produse agricole?

S-a spus ca importurile merg pana la 70%, dar acum sunt sub 30%, la majoritatea produselor agricole. si eu imi corectez anumite afirmatii, conform analizelor de ultima ora de la Minister.

Cum spuneam, trebuie sa acordam in continuare atentie si sectorului bovin, din doua motive: realizeaza produsele lactate de stricta necesitate, care, din pacate, continua sa fie destul de scumpe, desi materia prima este ieftina - o problema care trebuie analizata si vazut de ce.

Apoi, suntem inca tributari importurilor de carne de bovine si trebuie, deci, sa stimulam dezvoltarea sectorului si in Romania.

Mai este si sectorul ovin, unul dintre sectoarele performante pe piata externa, daca ne gandim ca majoritatea produselor de carne, in special se exporta; cred ca trebuie sprijinita in continuare si stimulata productia de lactate, dar si cea de carne.

Desigur, si producatorii trebuie sa faca mai mult in ceea ce priveste igiena, identificarea de produse cu brand, inclusiv de produse traditionale, care isi pot gasi o nisa pe piata.

Am lasat deoparte productia vegetala, care este extrem de importanta si va fi una dintre cele mai importante ramuri in anii urmatori, nu numai la nivel national.

Productia vegetala are destinatii clar definite si ma refer la cea alimentara, care ramane de baza, apoi, materii prime pentru diverse industrii, pe care nu le putem neglija; cartoful nu este numai ce punem in farfurie, ci se poate merge pana la producerea de cauciuc sintetic sau de fibre sintetice.

Apoi, nu putem neglija productia de energie din surse reciclabile si exista deja unitati performante si tari in care se obtine energie performanta din punctul de vedere al costurilor, din masa vegetala...

In acest context, ce sanse acordati produselor bio?

Chiar daca sunt un sustinator al biotehnologiilor, sunt in egala masura un sustinator al tuturor sistemelor de agricultura din Romania, cu atat mai mult cu cat productia de tip bio - termen care nu mi se pare fericit ales - isi gaseste o nisa de piata, nu foarte mare, datorita valorii produselor, care altfel, n-ar fi rentabile.

Am facut demersuri la UE si va asigur ca acest tip de productie va beneficia de un pachet de sprijin consistent, pentru ca dorim sa sprijinim dezvoltarea acestui sector, mai ales ca, printre altele, sunt si vicepresedinte al Consiliului National al Muntelui, de multi ani.

 

„Sprijin consistent pentru productia de tip bio, pentru ca dorim sa sprijinim dezvoltarea acestui sector”

 

Revenind la produsele traditionale, cum incurajeaza Ministerul acest tip de produse?

Produsele traditionale imbraca si haina bio. In majoritatea regiunilor se organizeaza frecvent expozitii cu vanzare, care reprezinta o prima modalitate de a promova pe piata aceste produse.

Ele trebuie, insa, sa-si gaseasca locul potrivit, nu in parcuri sau pe marginea bulevardului, si am avut in acest scop o promisiune ferma din partea supermarketurilor, care si-au asumat organizarea unor raioane cu produse traditionale!

Nu s-au tinut de cuvant si nu voi trece cu vederea acest lucru; sunt convins ca e vorba de taxarile pe care marile retele le aplica celor care vor sa-si comercializeze marfa prin ele. Este un avertisment pentru supermarketuri...

Sunteti de partea producatorilor in conflictul deschis cu supermarketurile?

Toti cei care vor sa produca in Romania vor fi sprijiniti si ajutati. Toti cei care au ca obiectiv productia agricola sunt sprijiniti de Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si de noi, fara nicio rezerva.

Nu sunt genetician, desi am lucrat in ameliorare genetica, am vizitat cele mai mari institute de cercetare din lume si sunt la curent cu progresul actual, deci stiu ca uneori se amesteca politica peste stiinta.

Eu fac politica, dar fac parte din lumea stiintei. Profesia mea este agricultura, nu politica...

Se vorbeste mult despre suprafetele necultivate din Romania. Cum vedeti rezolvarea acestei probleme?

Din cca 15 milioane ha teren agricol, cel putin 4 mil. ha sunt pasuni si fanete, care se intretin altfel, iar productia se valorifica altfel. Mai sunt terenuri acoperite de vegetatie forestiera, care nu intra in nicio categorie. Ma intereseaza, insa, cat cultivam din totalul de terenuri existente scriptic, de 9,3- 9, 4 mil. ha teren arabil?

In practica agricola, adica, in realitate, mai sunt vreo 7,6 mil. ha; peste un milion de ha este acoperit de cladiri, p.u.z.-uri si p.u.d.-uri.

Anul trecut s-a facut prima data referire in buget la o suprafata diminuata din terenul arabil, lasand deoparte modul in care s-a facut aceasta diminuare, pe care, personal, o consider foarte riscanta pentru viitor, pentru ca s-a renuntat la terenuri productive pentru cele neproductive.

Din aceste suprafete, 6,4 milioane ha sunt in evidenta APIA, in Schema platii unice pe suprafata, de 81 euro/ha, si fac parte din sistemul de cultivare.

Din restul de terenuri necultivate, 450 mii ha se afla in evidentele APIA, cu conditia de a se mentine terenul curat, igienic. Restul este acoperit de bio-diversitate”.

Dar nu consider acesta un fapt negativ, ci, dimpotriva, tocmai acesta este marele nostru avantaj! Avem o rezerva extraordinara. Pe aceste terenuri putem sa extindem culturile pentru destinatiile mentionate mai devreme.

Mai mult, as incerca sa obtinem, in noul buget comunitar si in noua Politica Agricola Comuna –PAC, sustinere pentru dezvoltarea surselor regenerabile cultivate, de plante anuale sau perene, pentru productia de energie electrica, bio-diesel, bio-etanol etc.

E nevoie, insa, de sprijin, de la cultivare pana la unitatile de procesare si de reglementari pentru transferul acestui tip de energie.

Aveti sprijin din partea Eurocomisarului pentru agricultura?

In general, cam toate punctele de vedere exprimate public de dl Comisar D. Ciolos se suprapun aproape in totalitate si cu punctele mele de vedere.

Ce sanse de modernizare au, in opinia dvs, exploatatiile agricole, care sunt in majoritate ferme de subzistenta, mai ales ca potentialii investitori se plang de faramitarea terenurilor?

Aceasta faramitare a terenurilor nu este o problema noua si, personal, am avut o pozitie exprimata public si ca profesor universitar, inainte de a fi in Parlament. in primul rand, trebuie facuta o distinctie clara intre proprietate si exploatatie agricola, ele nu pot fi confundate.

Astfel, dreptul de proprietate poate fi cedat, pentru uzufruct, cum este renta. Legea nr. 18/1991, a fondului funciar, nu a insemnat o reconstituire a dreptului de proprietate, ci o reforma agrara lipsita de bazele si orientarea clara a ceea ce se va petrece in timp.

Ce trebuie sa facem noi, acum? Sa sprijinim agricultura performanta, adica marile complexe, care, din pacate, nu sunt foarte mari, dar care detin circa 46 % din suprafata Romaniei si sa nu lasam in sistem social fermele de semi-subzistenta sau cele care au tendinta de a deveni ferme comerciale.

In aceasta directie exista masura 141 privind sprijinirea fermelor de semi-subzistenta pentru care, timp de 5 ani se acorda cate 1.500 euro pe an.

Este un lucru extraordinar si dorim sa continuam acest program, mai ales ca aceste ferme de semi-subzistenta se afla, in general, in zone in care statul ar trebui sa fie mai interesat in a pastra habitatele umane, pentru ca acolo se pastreaza traditii, identitatea, inclusiv nationala si se gasesc si multe produse traditionale.

Nu ascund faptul ca ele gestioneaza terenuri care nu trebuie lasate sa se salbaticeasca.

Avem peste 4 milioane de asemenea ferme, cel mai mare numar din Europa. Pregatim o strategie pentru concentrarea acestor suprafete, sa le dam putere din interior, sa aiba forta economica. in acest scop, chiar daca masura nu convine tuturor, s-ar putea sa revizuim subventiile pentru suprafetele sub 1 ha.

Nu intretinem ceva ce nu este performant! Vrem sa mergem cu subventiile de la 2-3 ha sau de la ce inseamna ferma medie actuala, de 3,3 ha. Va dati seama: in 10-15 ani suprafata medie a fermelor a crescut doar cu 0,5 ha!

Cand noi trebuia sa avem ferme de cel putin 10 ha… dar nu s-au luat masuri! As vrea sa pornim cu aceste stimulente si cu altele din PNDR, pentru concentrare prin stimulare.

Vrem sa pregatim strategia pentru perioada urmatoare care incepe cu 2014 si pana la sfarsitul anului curent vom avea deja cateva crochiuri pe sectoare, pe care sa le prezentam Bruxelles-ului.

Avem nevoie de acordul Bruxelles-ului, pentru ca aceasta este regula, ca tara membra a UE. Dar nu cred ca se vor opune.

Vom avea si alte demersuri: sa stimulam arendarea, sa umblam si la legea pietei funciare, sa introducem dreptul de preemptiune pentru cel care vrea sa formeze ferme. Poate ar trebuie sa restrictionam impartirea fermelor mici. Nu poti vinde bucati din ferma: o vinzi intreaga.

Nu sunt experimente si nici idei personale. intotdeauna m-a interesat ce au facut ceilalti si cum se pot adapta masurile respective la noi. Daca vom lua masurile potrivite incepand din 2011, am putea avea in 10-15 ani ferme care sa depaseasca media de 20 de ha.

Credeti ca toate acestea vor aduce modificari importante in agricultura romaneasca, sa zicem anul urmator?

Totul depinde de sursele financiare pe care le vom avea la dispozitie. Sunt convins ca de la UE avem intelegerea necesara.

Nu intr-un an, pentru ca avem un singur ciclu de productie, dar in 2-3 ani putem vorbi de performanta in agricultura, daca sursele si programele vor fi finantate si sustinute continuu, desi stiu ca este o perioada dificila! Agricultura este sectorul care poate porni cel mai repede.

Apoi, sunt multe elemente pe care agricultura si productia agricola le influenteaza: in primul rand, sanatatea. Sunt adeptul revenirii la retetele traditionale, inclusiv la sistemul de conservare testat de mii de ani, fara conservanti artificiali, cu plante aromatice… si nu cu esenta de fum, ci cu fum adevarat... si nu de la orice specie de lemn... si la un anumit tip de camara, ca in cetatile sasesti.

"Together for your business" este o sectiune sustinuta editorial de Camera de Comert si Industrie a Romaniei

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 2986 ori