Secretul unei investitii eficiente? Diferenta dintre profit si valoare adaugata

Luni, 02 Aprilie 2018, ora 10:47
6690 citiri
Secretul unei investitii eficiente? Diferenta dintre profit si valoare adaugata
Foto: Iancu Guda

In general, investitiile sunt realizate pentru unul dintre urmatoarele scopuri: cresterea veniturilor obtinute (prin extinderea capacitatii de productie, diversificarea produselor, achizitia unor companii noi) sau cresterea profiturilor (prin retehnologizare, eficientizarea proceselor).

O combinatie perfecta consta in cresterea veniturilor insotita si de o imbunatatire a marjei de profitabilitate. Ciclul se inchide atunci profitul respectiv se incaseaza (dar, despre aceasta, voi discuta intr-un articol viitor).

Pana aici, totul este simplu si logic: trebuie sa crestem profitabil, nu? Totusi, o intrebare la care multi antreprenori nu stiu sa raspunda este: care este profitul suplimentar minim necesar (efectul) pentru a acoperi costul de finantare al investitiei (efortul)?

In prezentul articol ofer un raspuns la aceasta intrebare, si demonstrez ca mediul de afaceri local a esuat, in medie, sa genereze investitii eficiente in ultimii zece ani!

Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare, orice antreprenor trebuie sa fie constient de urmatoarele trei aspecte importante pentru orice investitie:

Valoarea investitiei initiale (eng. NINV - Net Initial Investment) - atentie: aceasta nu reprezinta doar pretul de achizitie al echipamentului nou. Suplimentar, mai trebuie considerat surplusul de stocuri si creante comerciale care depaseste soldul furnizorilor.

Am intalnit antreprenori care erau siguri ca furnizorii vor majora limita de credit suficient pentru a acoperi surplusul de stocuri si creante. Acest lucru nu este intotdeauna valabil.

Dimpotriva, cele mai bune practici recomanda ca surplusul de stocuri si creante, cauzat de investitia respectiva, sa fie finantat in proportie de maxim 75% prin creditul furnizor, diferenta urmand sa fie acoperita printr-un credit bancar (pentru capital de lucru) sau reinvestirea profiturilor;

Profiturile operationale nete incasate (eng. NOCF - Net Operating Cash Flow) - acestea reprezinta uzufructul (rezultatul) financiar al investitiei. Putem intelege acest concept analizand fiecare componenta:

  • "profituri operationale", in sensul in care trebuie sa consideri doar veniturile si cheltuielile operationale cauzate strict de investitia respectiva
  • "nete", in sensul in care trebuie sa consideri profiturile operationale nete dupa plata impozitului aferent, inmultind profiturile operationale cu 1-t (unde "t" reprezinta nivelul impozitului pe profit, respectiv 16% in momentul de fata)
  • "incasate", in sensul in care trebuie sa consideri variatia nevoii de fond de rulment (dinamica stocurilor si a creantelor, minus dinamica furnizorilor) pentru durata proiectului de investitii

Costul de finantare, necesare pentru a acoperi investitia initiala. Costul de finantare reprezinta media ponderata a celor doua surse de capital: imprumuturi de la banci si capitalurile proprii (eng. WACC - Weighted Average Cost of Capital).

Daca costul privind dobanzile aferente imprumuturilor bancare este usor de calculat, costul capitalurilor proprii (costul de oportunitate al actionarilor de a investi bani in compania respectiva) trebuie sa reflecte riscul de tara (in care are loc investitia), riscul de sector (din care face parte compania respectiva) si riscul companiei subiect.

Antreprenorii trebuie sa considere doar acele proiecte de investitii care respecta urmatoarea conditie: valoarea prezenta a profiturilor operationale nete incasate (folosind costul de finantare ca si factor de actualizare) este superioara investitiei initiale.

Atunci cand se intampla acest lucru, spunem ca proiectul respectiv are o valoare adaugata pozitiva pentru companie (eng. NPV - Net Present Value).

Folosind acest reper (si formula matematica de mai jos), putem determina nivelul profitului minim necesar care trebuie obtinut pentru a acoperi costul de finantare si investitia initiala:

ATENTIE - cu alte cuvinte, nu este suficient ca un proiect de investitii sa genereze profit, deoarece nivelul profitului trebuie sa justifice dimensiunea investitiei initiale, riscul proiectului (care implica si riscul de tara, sector si companie) precum si evolutia costului de finantare!

Un proiect de investitie cu profitabilitate mica nu face sens din punct de vedere economic, daca investitia este semnificativa, riscurile sunt majore si costul de finantare este volatil.

Vorba unui prieten, antreprenorii care se implica in asemenea proiecte de investitii joaca minesweeper cu ochii inchisi pe o miza foarte mica (minesweeper este un joc al carui obiectiv este curatarea unei planse rectangulare cu mine ascunse, fara ca acestea sa fie detonate, folosind indiciile privind bombele aflate in vecinatate) .

Sunt de acord, si cred ca acest apetit de preluare a riscului excesiv, nejustificat economic, este alimentat de faptul ca, in medie, aportul actionarilor la finantarea investitiilor este de maximum 15% (asa cum am aratat in articolul publicat pe 18 martie - Cinci probleme ale investitiilor companiilor din Romania).

Intr-un articol viitor o sa vorbesc despre afacerile evreiesti (business-uri riscante finantate cu banii altora).

Un analist extern nu poate determina daca aceasta inegalitate se respecta pentru fiecare proiect de investitie realizat de o anumita companie, deoarece nu are acces la informatiile respective pentru fiecare proiect.

In schimb, acesta poate determina daca ansamblul proiectelor de investitii respecta aceasta conditie, comparand efortul de finantare (WACC) cu efectul investitiilor in active, respectiv ROA (eng. Return on Asset, calculat prin impartirea profitului inregistrat de companie pe parcursul anului la totalul activelor).

Desigur, la o companie solvabila, efectul (ROA) trebuie sa fie superior efortului (WACC).

Pentru a evalua daca aceasta regula se respecta in cazul firmelor active in Romania, am analizat datele financiare aferente acestora pentru ultimii zece ani.

Desi mediul de afaceri romanesc inregistreaza o usoara imbunatatire a indicatorilor de profitabilitate in ultimii ani, cresterea acestora este insuficienta, avand in vedere costul capitalului (WACC), alternativele de investitii, precum si riscurile implicate in mediul de afaceri din Romania.

Astfel, conform cifrelor ilustrate in tabelul urmator, firmele active in Romania nu au fost capabile sa genereze un randament al investitiilor in active (ROA) superior costului finantarii (WACC) in niciunul dintre ultimii zece ani!

Desigur, randamentul economic calculat la nivel sectorial este subdimensionat din cauza valorilor negative (companii care inregistreaza pierdere) si pozitive (companii care inregistreaza profit) in acelasi esantion.

De aceea, pentru a intelege mai bine frecventa capcanei efortului superior efectului, Graficul 1 ilustreaza distributia ponderii numerice a companiilor, in functie de masura in care randamentul economic este superior / inferior costului mediu ponderat al capitalurilor.

In medie, 64% dintre companiile romanesti inregistreaza un randament economic inferior costului mediu ponderat al capitalurilor, cu o situatie foarte diferita de la un sector la altul (conform celor ilustrate in graficul urmator).

Aceste cifre reflecta o realitate incontestabila: 64% din firmele romanesti atrag capitaluri mai scumpe decat randamentele obtinute prin investitiile finante cu aceste capitaluri. Deci, mai pe scurt, efortul este mai mare decat efectul, pentru aproape fiecare an din perioada 2008-2016.

Totusi, cei peste zece ani de practica in industria de management al riscului de credit, zeci de mii de companii analizate si peste o mie de intalniri de afaceri cu antreprenori si manageri, ma determina sa nuantez aceasta realitate crunta. Motivul este acela ca aceasta realitate, recent expusa prin cifrele si analizele anterioare, este distorsionata de cel putin doua comportamente pe care le observ la anumite companii:

subdimensionarea profiturilor pentru optimizari fiscale (reducerea impozitelor platite prin diminuarea profitului impozabil. De multe ori, prin aceste "alte cheltuieli de exploatare" (consultanta externa, diverse servicii prestate etc.) se scot banii din firma pentru evitarea impozitelor aferente;

supradimensionarea activelor, prin: achizitii de active scumpe care nu au legatura cu activitatea de baza a companiei (ex: autoturisme extravagante), reevaluarea pozitiva a unor active in timp ce dinamica din piata a unor active similare este in sensul deprecierii (ex: terenuri), pastrarea in bilant a unor creante neperformante cu vechime foarte mare si calitate indoielnica, fara sa fie provizionate corespunzator sau inregistrate pe pierdere ("write-off"), declararea unor stocuri la un nivel care nu reflecta valoarea realizabila de piata, sau chiar realitatea insasi (ele nu exista acolo in totalitate).

Avand in vedere importanta investitiilor realizate de companii, am dedicat acestui subiect doua capitole din prima mea carte, intitulata "De ce esueaza companiile? 10 Greseli si 100 Solutii", Editura Publica, in care explic cum pot supravietui companiile care se regasesc in aceasta situatie, precum si zece solutii la aceasta problema.

In articolul urmator, iti voi dezvalui un alt secret al investitiilor eficiente: care sunt scenariile de stres pe care trebuie sa le simulezi pentru orice proiect de investitie, avand in vedere contextul impredictibil al politicilor fiscale din guvernamentale din Romania!

Pana atunci, nu uita: cresterea profitabila a cifrei de afaceri nu este suficienta daca nu este insotita de o valoare adaugata pozitiva! Pe curand!

Autor: Iancu Guda, CFA, EMBA, Services Director Coface, AAFBR President, IBR-RBI Lecturer

Aspirator sau mop cu abur? Care dintre ele este mai bun în funcție de utilizarea sa?
Aspirator sau mop cu abur? Care dintre ele este mai bun în funcție de utilizarea sa?
Dacă vă gândiți să cumpărați un aspirator sau un mop cu abur, dar nu sunteți siguri pe care să îl alegeți, ați ajuns la locul potrivit. Vă vom oferi informațiile pe care trebuie să...
Bugetarii din Capitală care vor avea salarii mai mari. Majorări prioritare pentru cei fără studii superioare
Bugetarii din Capitală care vor avea salarii mai mari. Majorări prioritare pentru cei fără studii superioare
Consiliul General al Capitalei a aprobat vineri majorarea salariilor de bază pentru funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al primarului general şi din cadrul serviciilor şi...
#diferenta dintre profit si valoare adaugata, #secretul unei investitii eficiente, #Iancu Guda , #Investitii profitabile