România va genera hidrogen verde la Petrobrazi, prin PNRR. Cum poate contribui combustibilul la independența energetică prin tehnologii noi și care sunt riscurile

Duminica, 03 Martie 2024, ora 21:15
0 citiri
România va genera hidrogen verde la Petrobrazi, prin PNRR. Cum poate contribui combustibilul la independența energetică prin tehnologii noi și care sunt riscurile
Rafinăria Petrobrazi are o capacitate de procesare de 4,5 milioane de tone anual. FOTO / Facebook Petrobrazi Refinery

OMV Petrom a semnat două contracte de finanţare prin Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru construirea a două proiecte pentru generarea de hidrogen verde cu o capacitate totală de 55 MW la rafinăria Petrobrazi.

Contractele au fost semnate cu Ministerul Energiei pentru o valoare maximă a finanțării de 50 milioane de euro, investiția totală fiind estimată la circa 140 milioane de euro. Proiectul se înscrie într-un trend ascendent pentru a face loc hidrogenului verde în sistemul energetic al României, mânat de imboldul Uniunii Europene către independență energetică. Subiectul a reapărut în prim-plan și la nivelul Comisiei Europene, iar companii mari precum Mitsubishi au anunțat la rândul lor anul acesta investiții în fabrici dedicate exclusiv producției de hidrogen verde.

Proiectele de la Petrobrazi vizează construirea a două instalaţii de electroliza apei, de 35 MW şi 20 MW în cadrul rafinăriei Petrobrazi. Întregul proces va fi alimentat cu energie regenerabilă, cei de la OMV Petrom asigurând că procesul va avea loc fără emisii de carbon, permiţând clasificarea ca hidrogen verde a hidrogenului obţinut. Contractele au fost semnate cu Ministerul Energiei pentru o valoare maximă a finanţării de 50 milioane de euro; valoarea investiţiei totale este de circa 140 milioane de euro, potrivit informațiilor prezente într-un comunicat de presă al OMV Petrom.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

„Prin Strategia 2030, ne-am angajat să susţinem tranziţia energetică în România şi în regiune, cu investiţii de circa 11 miliarde de euro până la sfârşitul acestui deceniu, din care circa 35% vor susţine proiecte cu emisii scăzute şi zero de carbon. Am făcut paşi importanţi în proiecte de regenerabile şi de electro-mobilitate, iar cu acest proiect adăugăm hidrogenul în portofoliul nostru de proiecte cu conţinut redus de carbon", a declarat Christina Verchere, director general al OMV Petrom.

Finanţarea a fost obţinută în urma reluării în iulie 2023 a procedurii competitive pentru proiecte de sprijinire a investiţiilor în hidrogen verde, iniţial lansată în 2022. Cantitatea anuală de hidrogen verde care va fi produsă în cadrul celor două proiecte a fost estimată la circa 8 kilotone. Integrarea hidrogenului verde în procesul de obţinere a combustibililor verzi, precum combustibilul sustenabil pentru aviaţie şi biodiesel, va determina o reducere cu cel puţin 70% a emisiilor de CO2 prin comparaţie cu combustibilii convenţionali, spun reprezentanții OMV Petrom.

În prezent, proiectele sunt în faza de proiectare, având ca obiectiv decizia finală de investiție în 2024.

Ce loc are hidrogenul verde în sistemele actuale de gaze naturale

Potrivit unei analize asupra potențialului hidrogenului verde în sistemul energetic național realizată încă de anul trecut de către Asociația Energia Inteligentă, actualul Sistem Energetic Românesc a fost proiectat în anii `60 plecând de la cerințele specifice: prognoza cererii de energie și resursele de care se dispunea, realizându-se un sistem energetic robust, eficient și sigur cu un mix energetic securitar capabil să asigure riscurile minime din perspectiva continuității în alimentare. Modelul 60 al Sistemului Energetic a funcționat timp de 30 de ani în condiții optime, fără incidente importante în funcționare, ulterior Modelul fiind supus numeroaselor acțiuni de FaceLift, până când acesta a atins limita critică a funcționalității pe întreg lanțul producție-transport-distribuție.

„Schimbarea mixului cererii, a funcției consumului, constrângerile schimbării mixului de producție, inadaptabilitatea actualelor sisteme de transport și distribuție la variabilitatea producției și volatilitatea consumului și noile cerințe privind bidirecționalitatea fluxurilor, cerințele taxonomiei în societate, creșterea cerințelor de reziliență și securitate, concomitent cu asigurarea unui nivel de trai ridicat al cetățenilor impune obligativitatea creerii unui Nou Model al Sistemului Energetic, care să permită să trecem la fel de bine și următorii 50 de ani. În acest Nou Model al Sistemului Energetic Național, se impune introducerea unor noi forme de energie curată (energia geotermală) și dezvoltarea unora deja prezente în mixul energetic – energia regenerabilă, energia nucleară (mini și mari reactoare). Însă un element important este înțelegerea necesității unui vector al energiei, care să creeze un echilibru greu de gestionat între variabilitatea surselor și volatilitatea consumului, iar acest vector poate să fie hidrogenul. Plasarea hidrogenului exclusiv ca și combustibil, este insuficientă și pe alocuri chiar prohibit, rolul acestuia fiind mult peste un simplu combustibil”, spune analiza AEI.

Potrivit specialiștilor în energie, fără crearea unui Nou Model al Sistemului Energetic Românesc, diversele încercări de eliminare a unor surse (cum ar fi eliminarea producerii energiei electrice pe bază de cărbune) sau introducere de noi surse și tehnologii pe scară largă (energia regenerabilă, SMR, hidrogen) este prohibită.

În acest context apare hidrogenul verde, însă, așa cum punctează și AEI, până acum subiectul a fost abordat mult prea simplist și deloc în acord cu schimbările majore care s-au întâmplat în economie, zona socială, în energie etc. Gazele naturale sunt totuși o resursă epuizabilă, care au randamente economice mai mari în alte sectoare industriale (chimie și petrochimie) și care istoric au o variație de costuri pe care nu întotdeauna zona energetică le poate asigura profitabilitatea, au completat specialiștii.

Care sunt riscurile și avantajele includerii hidrogenului în sistemul energetic, pe lângă gazele naturale

Subiectul hidrogenului verde a reapărut în agenda de analiză a AEI anul acesta, după ce Delgaz Grid, parte a E.ON România, a finalizat ultimul segment de teren al proiectului 20HyGrid în toamna anului 2023. Proiectul a vizat demonstrarea viabilității și siguranței amestecului de hidrogen în proporție de 20% cu gaze naturale 80% în infrastructura de distribuție existentă. Compania a evaluat, de asemenea, performanța rețelelor din polietilenă, ajungând la concluzia că nu există diferențe semnificative în funcționarea comparativ cu utilizarea exclusivă a gazelor naturale în ceea ce privește rețelele de oțel, echipamentele și dispozitivele testate în domiciliile consumatorilor.

Astfel, Delgaz Grid a demarat proiectul 20HyGrid, cu scopul de a explora încălzirea locuințelor într-un mod durabil, folosind un mix de gaze naturale (80%) și hidrogen (20%). Acest proiect, desfășurat între noiembrie 2022 și octombrie 2024, are ca obiectiv demonstrarea faptului că integrarea sigură și tehnic fezabilă a hidrogenului, într-o proporție de 20%, în rețelele și instalațiile de distribuție a gazelor naturale din România, este posibilă.

Hidrogenul și gazele naturale, deși ambele gaze combustibile, au totuși caracteristici fizico-chimice diferite (puterea calorică, proprietățile de curgere, densitatea, viteza de propagare a flăcării, proprietățile de ardere, caracteristicile de căldură și interacțiunea cu rețeaua), explică cei de la AEI.

Hidrogenul este mai ușor decât aerul, foarte inflamabil, se încălzește la presiune redusă, și unul din gazele relativ dificile, când ne referim la asigurarea etanșeității vaselor conductelor sau echipamentelor. Hidrogenul arde în aer cu o flacără albastră pal, aproape invizibilă, care poate să creeze anumite accidente, dacă nu se aditivează corespunzător.

Cu toate acestea, dacă instalațiile sunt corect proiectate, executate și exploatate, nu prezintă defecte, coroziuni accentuate și sunt etanșe, hidrogenul nu este mai periculos decât gazele naturale, explică specialiștii în energie.

„În momentul de față, sunt considerate fezabile volumele de amestec admise de hidrogen de 10 vol.%, 15 vol.% sau valori de până la 30 vol.%, fapt care a fost testat de Delgaz Grid și în România. Este unanim acceptată ideea că, teoretic, sistemele de conducte pot fi convertite de la gazul natural la hidrogenul gazos și că investițiile în acest sens pot fi minime, față de construcția de la zero a unui sistem dedicat H2, în funcție de diversele situații specifice.

Sigur, nu toate conductele se pretează la a fi folosite pentru această conversie și este necesară o analiză detaliată a conductelor care pot și a celor care nu se pot folosi. Sistemele de gaze din România sunt foarte vechi, construite în diverse etape, cu materiale diverse folosite, cu elemente calitative diverse (există perioade în care lucrările executate au fost la un nivel extrem de coborât), cu o mentenanță deficitară în anumite perioade, cu perioade în care impuritățile lichide și solide au fost abundente în gaze (multe depunându-se și acumulându-se în conducte). Sigur că această situație, mult diferită față de restul Europei, nu ar trebui să permită o abordare generală privind deschiderea tuturor rețelelor actuale de gaze pentru a primii hidrogen.”

Principala provocare constă în lucrările care trebuie să modifice sau să înlocuiască echipamentele din industria de gaze pentru a face față utilizării hidrogenului gazos. Cu toate acestea, spune AEI, utilizarea hidrogenului în actualele rețele de gaze naturale, dincolo de posibilitatea transportului și compatibilitatea aparatelor cu prezența hidrogenului în gazele naturale impune câteva schimbări majore:

regândirea metodelor și principiilor de proiectare a sistemelor inteligente de gaze naturale (hydrogen ready)adaptarea sistemelor de Sănătate și Securitate în Muncă în timpul construcției și exploatării conductelor si echipamenteloradaptarea metodelor de exploatare, operare și utilizare a sistemelor de distribuțienoi instrucțiuni de utilizare a aparatelor pentru utilizatorii de gaze naturaleregândirea sistemelor de siguranță la nivelul utilizatorilor

Hidrogenul verde, în strategia energetică a Europei: Comisia Europeană și mediul privat plusează pe această sursă de combustibil după ruperea de gazul rusesc

În Europa, unde războiul din Ucraina a oferit motivația necesară continentului pentru a înceta să mai depindă de gazul natural importat din Rusia, eforturile de identificare a alternativelor energetice au adus hidrogenul verde în prim plan, deși se afla deja pe agenda de lucru a Comisiei Europene încă din 2021 ca o cale viabilă de a atinge obiectivele sale de neutralitate față de combustibilii fosili până în 2050. Potrivit platformei CleanTechnica, economia globală se bazează în principal pe hidrogenul extras din gazele naturale în prezent, dar scăderea costurilor energiei eoliene și solare a stimulat activitatea în domeniul electrolizei, în care electricitatea este utilizată pentru a extrage hidrogenul din apă.

Mitsubishi a anunțat recent că va investi 690 de milioane de dolari în construcția celei mai mari fabrici de hidrogen verde din lume, care va fi amplasată în Olanda. Noua fabrică va fi mult mai mare decât oricare alta concepută până în prezent și va contribui la remedierea unor lacune în planul de independență energetică al Europei, unde gazul rusesc a reușit să-și păstreze un punct de sprijin în ciuda sancțiunilor. Capacitatea preconizată a fabricii de 80.000 de tone anual ar fi de aproape 30 de ori mai mare decât cea a celei mai mari facilități existente în prezent în funcțiune.

Cu toate acestea, pe 31 decembrie 2023, Radio Free Europe a raportat că „În timp ce unele țări s-au decuplat complet de Rusia când vine vorba de energie, altele - cum ar fi Ungaria, Slovacia și Austria - sunt încă dependente de gazul rusesc și nu sunt pregătite să schimbe din motive atât politice, cât și economice. (...) a elimina complet Rusia din ecuația energetică va fi mult mai greu de realizat într-o UE divizată, unde țările nu numai că au nevoi energetice foarte diferite, dar și relații foarte diferite cu Kremlinul”.

Astfel, drumul către independență energetică deplină în Europa este bătătorit de inițiative mai vechi, dar sincopat și încă mânat de legăturile cu Rusia, precum și de competiția din felurite domenii cu capacitatea masivă de producție și export a Chinei, care infiltrează lanțurile de aprovizionare și distribuție în comerț și industrie în afara limitărilor legislative la care trebuie să se supună producătorii de energie și de bunuri în Europa.

...citeste mai departe despre "România va genera hidrogen verde la Petrobrazi, prin PNRR. Cum poate contribui combustibilul la independența energetică prin tehnologii noi și care sunt riscurile" pe Ziare.com

Oaia de pe Wall Street. Cum au ajuns rumegătoarele indispensabile pentru investitorii în energia solară
Oaia de pe Wall Street. Cum au ajuns rumegătoarele indispensabile pentru investitorii în energia solară
Instalarea de panouri voltaice pe mari întinderi agricole a dus, recent, la conflicte între producătorii de energie și agricultorii care voiau să continue să folosească pășunile pentru...
Parlamentul European a votat să deconecteze energetic continentul de la Rusia. Reforma include protecții pentru consumatori
Parlamentul European a votat să deconecteze energetic continentul de la Rusia. Reforma include protecții pentru consumatori
Eurodeputaţii au adoptat joi, 11 aprilie, planuri menite să faciliteze introducerea pe piaţă a gazelor din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Noua directivă va...
#hidrogen verde, #hidrogen, #energie regenerabila, #gaze naturale, #gaze naturale Romania, #gaze naturale Rusia, #gaze naturale Europa , #Stiri Macroeconomie