Senatul spune "Nu" Companiei Energetice Nationale

Plenul Senatului a decis ieri respingerea Ordonantei de Urgenta a Guvernului prin care Cabinetul Tariceanu a infiintat Compania Energetica Nationala, presedintele AVAS, Mircea Ursache, argumentand ca si Comisia Europeana revede procedura integrarii pe verticala in sistemul energetic.

In cadrul dezbaterilor de la Senat, presedintele AVAS, Mircea Ursache, a explicat motivele pentru care Cabinetul Boc a propus respingerea OUG nr. 128/2008. "Primul ar fi ca, in momentul de fata, si la Comisia Europeana se revede intreaga procedura privind concentrarea in sistemul societatilor integrate pe verticala din sistemul energetic. Al doilea, ca abia in luna ianuarie a acestui an documentatia completa a fost transmisa Consiliului Concurentei si, in acest moment, nu exista un punct de vedere al Consiliului Concurentei privind Compania Nationala Energetica Integrata", a mentionat Ursache.

Vicepresedintele Comisiei economice, Dorel Borza, a punctat ca Ordonanta "a fost promovata de vechiul Guvern", iar presedintele Comisiei juridice, Toni Grebla, a subliniat ca "Guvernul a dorit sa uneasca trei din cei mai eficienti producatori de energie electrica ai tarii, din alte scopuri, insa nu a analizat absolut deloc cum va functiona sistemul energetic si de materii prime energetice dupa ce aceasta entitate va fi constituita".

Astfel, Camera Deputatilor va dezbate proiectul de lege de respingere a OUG 128, votat "pentru" de 75 de senatori, in timp ce 16 au votat impotriva.

Infiintarea CEN ar duce la cresterea preturilor la energia electrica vanduta consumatorilor eligibili, potrivit unui memorandum aprobat de Guvern, pe 5 februarie, in document fiind invocat un studiu din 2006 ce prevede alternativa infiintarii a 2 - 5 companii de producere a energiei, echilibrate ca forta de piata.

Noua companie urma sa se infiinteze prin preluarea, de catre Electrica, a pachetelor de actiuni de la Hidroelectrica si de la complexurile energetice Rovinari si Turceni.

Argumentele impotriva infiintarii CEN, aduse in memorandumul elaborat de Ministerul Economiei, sunt "efectele de distorsiune a pietei concurentiale, a pietei de energie si consecintele in functionarea sistemului energetic".

"Compania nationala va detine circa 80% din puterea instalata, circa 50% din productia de energie electrica si peste 90% din serviciile de sistem. Puterea unei astfel de companii este semnificativa si, in conditiile unui management relativ independent (de exemplu management privat), aceasta isi poate impune punctul de vedere in dialogul cu autoritatile statului, la fel cum isi impun in prezent punctul de vedere distribuitorii privati", se prezinta in document riscurile crearii CEN.

Un alt argument, in ceea ce priveste riscurile, este acela ca o companie care detine 50% din piata nationala de energie electrica are o pozitie dominanta pe piata, pe care o poate utiliza in avantajul propriu si in dezavantajul celorlalti participanti pe piata si al consumatorilor de energie. "Prin manipularea cantitatilor oferite orar pe piata angro de energie electrica, poate forta cresterea preturilor sau poate crea dificultati celorlalti participanti, inclusiv poate forta falimentul unor producatori mai putin flexibili si cu costuri relativ mari".

In plus, se arata in document, sindicatul CEN isi va putea impune punctul de vedere privind politica salariala si nu numai. "Puterea unui sindicat este direct proportionala cu marimea companiei si importanta acesteia", spun autorii documentului, care invoca greva RENEL.

Autorii documentului spun ca producatorii din cadrul CEN au costuri cu circa 20 de euro/MWh mai mici decat media celorlalti producatori, care asigura restul de 50% din necesarul de energie electrica. Diferenta, spun reprezentantii Ministerului Economiei, se va regasi in profitul CEN si in contracte preferentiale, de exemplu cu societati comerciale din portofoliul AVAS, cum ar fi Oltchim, ceea ce va duce la nemultumiri pe piata cu amanuntul de energie electrica. "Desigur, o parte a energiei electrice produse va face inca obiectul unor contracte reglementate de ANRE, destinate asigurarii cu energie electrica a consumatorilor casnici si altor consumatori la tarife reglementate. Dar marea parte a energiei va fi comercializata de CEN pe piata concurentiala cu amanuntul", se arata in document.

"In aceste conditii - maximizarea profitului (CEN n.r.) ca principal obiectiv, plecand de la costuri de productie relativ mici si posibilitati de manipulare a pietei prin variatii orare a puterii oferite - estimam o crestere a preturilor la energia electrica vanduta consumatorilor eligibili din Romania, cu cresterea corespunzatoare a profitului Electrica", se arata in concluziile memorandumului. Autorii documentului spun ca efectul concurentei CEN asupra micilor producatori - producatorii municipali, in cogenerare, producatorii "inflexibili" precum Nuclearelectrica  - va fi unul negativ, "avand in vedere puterea de piata a CEN si posibilitatile CEN de manipulare a pietei".

Ministerul considera ca o societate comerciala precum Electrica (care ar urma sa preia pachete de actiuni de la Hidroelectrica si de la complexurile energetice Rovinari si Turceni in scopul infiintarii CEN n.r.) are ca principal interes obtinerea de profit, pe seama consumatorilor. "Electrica, in calitatea sa de furnizor de energie electrica, va urmari detinerea controlului direct al intregii companii si evitarea participarii la o piata transparenta a energiei pentru achizitiile proprii, asigurandu-si necesarul de energie de la producatorii ieftini detinuti. Este putin probabil ca o societate comerciala sa fie interesata de aspecte precum asigurarea sigurantei energetice nationale sau protectia consumatorilor, acestea fiind, evident, obiective ale statului", se argumenteaza in memorandum.

In schimb, spun autorii, Ministerul Economiei este interesat de asigurarea unei lichiditati cat mai mari in piata angro de energie, care sa asigure presiunea concurentiala necesara reducerii preturilor, si de protectia consumatorilor prin asigurarea unui pret cat mai scazut al energiei, chiar cu riscul unui profit redus al societatilor de stat din domeniul energetic. "Concurenta rezulta dintr-un numar mare de jucatori, cu cote de piata reduse si echilibrate. Teoretic, concurenta ideala se atinge la un numar de participanti ce tinde spre infinit si la cote de piata ce tind sa devina nule. Constituirea noii companii actioneaza evident in directia opusa si este de neinteles de ce (...) AVAS, in nota de fundamentare, sustine contrariul".

Autorii mai considera ca AVAS (initiatorul proiectului de infiintare a CEN n.r.), in faza de initiere a proiectului, nu a analizat suficient impactul noii companii asupra pietei de energie. "CEN urmeaza sa integreze vertical activitati de producere, distributie si furnizare de energie electrica. Daca activitatea de distributie este integral reglementata, celelalte activitati sunt concurentiale si piata de energie este afectata de orice schimbare a structurii de participare la aceasta", se arata in memorandum.

Un alt argument adus impotriva infiintarii CEN este reprezentat de normele europene in domeniu. Se invoca, printre altele, un raport al directiei din subordinea comisarului pentru concurenta, realizat in urma anchetei asupra sectorului energiei electrice si de gaze naturale, finalizata in ianuarie 2007. Potrivit raportului, concentrarea verticala intre producerea si furnizarea de energie este una dintre principalele probleme ale pietelor din domeniu. "Aceasta concentrare scoate din piata angro cantitati de energie (in cazul CEN 50%), scazand astfel competitivitatea si relevanta preturilor stabilite in aceasta piata", se prezinta in memorandum concluzia oficialilor europeni. Prin crearea CEN se concentreaza circa 50% din productia de energie electrica si peste 90% din serviciile de sistem.

In ceea ce priveste distorsionarea pietei de energie, in document se spune ca "principala critica adusa pietei angro a energiei electrice din Romania se refera la structura producatorilor participanti, mai precis concurenta unor producatori cu costuri relativ mici (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Rovinari, Turceni) cu producatorii cu costuri relativ mari (ELCEN, Electrocentrale Deva, Termoelectrica si producatorii municipali in cogenerare)". Pentru rezolvarea acestei probleme, spun autorii, au fost elaborate studii de regrupare a unitatilor de producere pe structuri echilibrate din punct de vedere al costurilor. Compania Energetica Nationala ar presupune insa ca Electrica sa preia pachete de actiuni tocmai de la producatorii de energie ieftina: Hidroelectrica si complexurile energetice Rovinari si Turceni.

Ministerul Economiei prezinta in document rezultatele unor studii, potrivit carora pentru CEN ar rezulta un cost unitar actualizat de 34,23 euro/ MWh, iar pentru restul producatorilor - un cost unitar actualizat mediu de 56,23 euro/MWh, cu un cost marginal de 101 euro/MWh. in document se precizeaza ca aceste costuri unitare actualizate au fost calculate tinand seama de investitiile necesare asigurarii cerintelor de mediu si fara a fi luate in considerare costurile cu permisele de emisii de CO2.

In finalul documentului se invoca la capitolul "alte variante avute in vedere pentru dezvoltarea sectorului energetic romanesc" o solutie alternativa analizata de Ministerul Economiei in 2006, care prevedea crearea a 2 - 5 companii de producere a energiei electrice, "echilibrate ca forta de piata si cu costuri unitare relativ egale, capabile sa se concureze eficient pe piata angro de energie".