Hidroelectrica isi schimba numele in Hidroenergetica

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) vrea sa renunte la desfiintarea producatorului de electricitate Hidroelectrica si ii schimba denumirea in Hidroenergetica SA, pastrandu-si astfel datele de inregistrare la Registrul Comertului, dar si avizele si licentele.

Astfel, "Compania Nationala Hidroenergetica SA se infiinteaza cu pastrarea Hidroelectrica SA ca entitate juridica cu patrimoniul ce ramane din Hidroelectrica dupa divizare, aceasta din urma schimbandu-si denumirea in CN Hidroenergetica SA, concomitent cu absorbtia de catre aceasta a unor filiale ale Hidroelectrica SA si Termoelectrica", se arata intr-un proiect de Hotarare de Guvern postat luni pe site-ul MECMA.

Reprezentantii Hidroelectrica, cel mai mare producator de electricitate din Romania, au declarat luni pentru NewsIn ca, in acest mod, compania isi va mentine existenta si va fi simplificat totodata, din punct de vedere juridic, procesul infiintarii Hidroenergetica, unul din cei doi mari giganti energetici rezultati in urma reorganizarii sectorului energetic din Romania.

Potrivit Notei de Fundamentare a proiectului de act normativ, infiintarea Hidroenergetica, in varianta initiala publicata in Monitorul Oficial din 5 februarie, ar fi intarziata de reinnoirea si emiterea autorizatiilor, avizelor, aprobarilor si certificarilor necesare.

"Este esential pentru procesul de reorganizare a producatorilor de energie electrica si termica ca noile companii nationale a caror infiintare este propusa de Hotararea Guvernului nr. 56/2010 sa aiba loc intr-o perioada cat mai scurta de timp si, in orice caz, pana la 30 iunie 2010.

Infiintarea CN Electra si a CN Hidroenergetica, conform metodei de reorganizare avute in vedere de varianta initiala a Hotararii Guvernului nr. 56/2010, ar putea fi intarziata de formalitatile cerute pentru reinnoirea / emiterea de catre autoritatile, organismele si celelalte entitati competente (de exemplu ANRE, OPCOM, Transelectrica), a licentelor, autorizatiilor, avizelor, aprobarilor si certificarilor necesare pentru indeplinirea, in conditii de legalitate, a obiectului de activitate de catre companiile nationale sus-numite", se mai arata in proiect.

De asemenea, autoritatile intentioneaza sa transforme in societate comerciala sucursala Termoserv Paroseni, "din motive strategice si de sincronizare" si preluarea acesteia de catre Hidroenergetica, concomitent cu preluarea Electrocentrale Paroseni.

Prima companie nationala, Electra SA, va avea in structura Complexurile Energetice Turceni, Rovinari si Craiova, cu sucursalele lor, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), S.H. Ramnicu Valcea, S.H. Sibiu, S.H. Targu Jiu, sucursale ale Hidroelectrica, care, prin operatiunea de divizare prin desprindere de patrimoniu, sunt preluate de catre Electra SA.

Cea de-a doua companie nationala, Hidroenergetica SA, va cuprinde patrimoniul Hidroelectrica, asa cum va ramane acesta dupa desprinderea partii din acesta, corespunzator sucursalelor S.H. Ramnicu Valcea, S.H. Sibiu si S.H. Targu Jiu, Electrocentrale Deva si Electrocentrale Bucuresti (cu sucursalele lor), fiind filiale ale Termoelectrica, Hidroserv-urile Bistrita, Slatina, Portile de Fier, Curtea de Arges, Sebes, Hateg, Cluj, filiale ale Hidroelectrica, patrimoniul Companiei Nationale a Huilei (CNH) Petrosani, in tot sau in parte, precum si patrimoniul aferent sucursalelor Electrocentrale Paroseni si Termoserv Paroseni, sucursale ale Termoelectrica, care se va desprinde din Termoelectrica prin constituirea a doua noi societati comerciale, care vor fi preluate prin fuziune de catre Hidroenergetica ulterior infiintarii acesteia.

Hotararea de Guvern prin care sectorul energetic din Romania se reorganizeaza si se comaseaza in doua mari companii, Electra si Hidroenergetica, a fost publicata pe 5 februarie in Monitorul Oficial.

Potrivit Hotararii de Guvern adoptate pe 29 ianuarie, in urma proceselor de divizare si fuziune prevazute in HG, cel mai mare producator de energie electrica din tara, Hidroelectrica SA, si-ar fi incetat existenta. 

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...