Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Prejudiciu si speranta - drumul european al vechii Romanii

Prejudiciu si speranta - drumul european al vechii Romanii

"Merci, Bruxelles" este titlul, subtil ironic, care bate la ochi in ultimul numar din "Le Monde-Dossiers & Documents", cu referire la cei doi nou "sositi", Romania si Bulgaria, care de la 1 ianuarie acest an contribuie la formarea actualei "Europe a celor 27".

Dar aceasta ultima "extindere" ar trebui sa ne impuna sa cunoastem putin mai bine istoria recenta a acestor noi concitadini ai nostri, care fac Uniunea Europeana mai puternica cu 490 milioane de cetateni mai multi. Un motiv in plus deci pentru a citi in coloana dedicata "istoriei Europei in secolul XX" un profil clar si vioi pe care Francesco Guida il dedica Romaniei.

Noi suntem obisnuiti mai degraba sa criticam Romania pentru o dubla imagine distorsionata: pe de o parte, nu negam temerile care, in special la nivelul opiniei publice, sunt legate de romi si consecintele baracilor lor nelinistitoare pe care le vedem in primul rand la periferiile oraselor noastre, in special in triunghiul clasic Milano-Genova-Torino.

Pe de alta parte, Romania ne aminteste unul din exemplele cele mai rele ale regimului comunist, cu insistenta dictatura a lui Ceausescu, maturata de furia populara neasteptata din 1989. In schimb, paginile lui Guido (un studiu atent asupra Europei de Rasarit), printr-o relatare deloc polemica, ne prezinta victoriile muncite ale acestei tari, care, dupa ce a suportat dominatia turca si cea austriaca, a cunoscut conditiile politice dure impuse in cursul secolului XIX de regimurile lui Carol al II-lea si Ion Antonescu, iar a doua zi dupa al doilea razboi mondial a cunoscut acea "erezie" specifica secolului XVII, pe care Ceausescu a incarnat-o pentru inca 20 de ani cu parosistica sa "ameteala a puterii" si care a condus intreaga tara la conditii economico-sociale dramatice.

Ce va insemna actuala debarcare in Uniunea Europeana este dificil sa prevedem. Cu toate acestea, legaturile cu verii italieni mai norocosi au ramas intotdeuna puternice. Era destul, chiar in anii cei mai intunecosi, sa constatam cu ce interes (si cu cata invidie!) romanii au urmat intotdeuna "lucrurile italiene", chiar si la nivel editorial-cultural. Il demonstreaza cazul unui intelectual de vaza ca Stefan Delureanu, care a stiut ca putini altii sa creeze o punte intre tarile noastre, facand cunoscute textele principale ale marilor nostri scriitori, de la Svevo la Pavese, de la Cecchi la Montale.

Rador

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 876 ori